1EUR = 4.7223 RON | Bucureşti 31 º

Finanţe şi bănci

Dezmăţul fiscal lasă fără plasă de siguranţă bugetul ţării. Nota de plată, pe masa viitoarei guvernări: ajustare către MTO, abia din 2021

Începând din 2016 a avut loc o abatere semnificativă de la MTO (medium term objective), un plan care prevede un anumit nivel al cheltuielilor structurale - cele fixe, an de an - salarii, pensii, cheltuieli de funcţionare a statului - , admite guvernul în Programul de convergenţă. Acest obiectiv, trasat de Comisia Europeană, urmăreşte ca în cazul în care o economie începe să aibă probleme, statul să poată păstra echilibrul în finanţele naţionale. Guvernul subliniază în Program că nu va face niciun efort în direcţia ajustării politicii fiscale spre îndeplinirea cadrului MTO. Şi că se va lucra la acest lucru abia din 2021, adică lasă această sarcină esenţială viitoarei guvernări.

21 mai, 2019 | | ECONOMICA.net

“România se află în brațul preventiv a Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC) care prevede că statele membre ale UE trebuie să atingă obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) într-o anumită perioadă de timp. Menținerea MTO este necesară pentru a preveni creșterea deficitului nominal peste 3% din PIB în situația deteriorări situației economice. Începând cu anul 2016, în cazul României, a avut loc o abatere semnificativă de la MTO . Estimăm că deficitul structural va intra pe o traiectorie de ajustare către MTO începând cu anul 2021, atingând în 2022 un nivel de 2,4% din PIB”, scrie guvernul în Programul de convergenţă.

Ce este MTO

MTO (Medium Term  Objective - Obiectivul bugetar pe termen mediu) reprezintă efortul bugetar pentru eliminarea riscului de depăşire a deficitului bugetar de 3% din PIB, prevăzut în Tratatul de aderare, şi care asigură, pe termen lung, stabilitatea finanţelor publice. MTO-ul României e să ajungă la un deficit structural (venituri versus cheltuielile anuale fixe ale statului: salariile bugetarilor, pensii, alocaţii etc.) de 1% din PIB.

Or, potrivit Comisiei europene, deficitul structural al României va fi în acest an de 3,4%. Adică o valoare superioară sau cel mult egală deficitului bugetului general. Acesta urmând astfel să rămână în ţinta tratatului de la Maastricht doar prin ajustarea cheltuielilor de investiţii ale statului sau printr-o majorare consistentă a veniturilor, spaţiul fiscal actual fiind în prezent zero. Cheltuielile structurale au crescut atât de mult în ultimii ani în urma majorărilor salariale repetate pentru angajaţii statului şi a majorării pensiilor. 

Semnalul de alarmă de la Comisia Europeană, ignorat

Comisia a constatat spre sfârşitul anului trecut că nu au fost luate măsuri eficace în vederea corectării abaterii semnificative de la MTO. În iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. În urma faptului că România nu a adoptat măsuri eficace pentru a corecta abaterea semnificativă, Comisia a propus o recomandare revizuită privind o ajustare structurală anuală de cel puțin 1% din PIB în 2019. Deficitul structural a crescut în România de la -0,5% în 2015 la -2,9% în 2016 și se preconizează că va ajunge la -3,3% în 2018, -3,4% în 2019 și -4,7% în 2020, acest nivel al deficitului fiind cel mai ridicat din UE.

Guvernul se bazează pe datoriile mici

În atingerea MTO, ţara membră ar trebui să aibă în vedere un nivel sustenabil al datoriilor, la care să ia în calcul fix impactul îmbătrânirii populaţiei asupra veniturilor şi cheltuielilor statului. Româniaare în prezento datorie publică mică, de 35% din PIB, însă trebuie doar trei puncte procentuale în sus ca şi acest indicator să intre pe roşu, în contextul deficitului structural mare.







CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO

OBIECTIV.INFO