1EUR = 4.8024 RON | Bucureşti 15 º

News

Dublu standard de calitate a produselor. În cazul românilor și bulgarilor există probabilitatea cea mai mare să fie înșelați

Probabilitatea ca produsele alimentare din România să fie diferite de cele comercializate în magazinele din Danemarca, deși sub același brand și cu aceeași etichetă sau etichete similare, este de aproximativ 50%, arată ultimul studiu pe această temă. Practic, cu cât diferența de PIB per capita este mai mare între două state membre, cu atât crește probabilitatea apariției dublului standard de calitate.

27 ian, 2020 | | ECONOMICA.net

Consumatorii din Bulgaria și România sunt cei mai vulnerabili dintre europeni în fața producătorilor care folosesc dublul standard de calitate a produselor, reiese din ultima cercetare realizată de JRC (Centrul Comun de Cercetare, serviciul științific intern al Comisiei Europene, consultată de ECONOMICA.NET. Aceasta în condițiile în care cercetătorii au descoperit o relație directă între valoare produsului intern brut per capita și probabilitatea existenței unor astfel de practici. Mai exact, cu cât există o diferență mai mare între veniturile de care dispun cetățenii unor țări, cu atât crește probabilitatea apariției produselor cu dublu standard de calitate.

În cazul în care există două țări cu un nivel de venit identic, probabilitatea de a oferi versiuni distincte ale produselor este de 39%. "Pentru perechea de țări cu cea mai mare diferență de venituri, mai exact perechea Danemarca și Bulgaria, probabilitatea de a oferi un produs diferit este de 52%", se arată în studiu JRC care nu oferă date exacte despre România. Procentul în cazul țării noastre ar putea fi însă similar, având în vedere că a doua cea mai săracă țară europeană este România (poziția 57 în funcție de PIB față de Bulgaria-poziția 68).

Când să fim circumspecți

În afară de raportarea la PIB, cercetătorii JRC au luat în calcul și diferențele de preț dinte state pentru a determina probabilitatea apariției dublului standard de calitate. Iar concluzia lor a fost că probabilitatea prezenței dublului standard de calitate între perechile de țări crește cu cât diferența de preț este mai mare între cele două state, dar acest efect este minor. De asemenea, contează și pozițiile geografice ale statelor din care s-au luat produse spre comparație."Această relație este de așteptat, întrucât produsele vândute în state membre mai îndepărtate sunt mai puțin susceptibile să provină de la aceeași fabrică", explică JRC.

Nu în ultimul rând, cercetătorii au depistat că probabilitatea existenței dublului standard de calitate este dată și de mărimea producătorului. Mai exact, în cazul produselor fabricate de companiile cu cifre de afaceri de peste 22 de milioane de euro, probabilitatea de a se folosi dublul standard de calitate crește cu 8%.

Totodată, în cazul produselor simple, cu până la trei ingrediente, probabilitatea ca acestea să fie diferite scade cu 25%

Atenție la ambalaj

Cercetătorii JRC au descoperit și că ambalajul poate fi un indiciu în ceea ce privește existența dublului standard la anumite produse comercializate pe piețe diferite. "O diferență mai mare în partea din față a ambalajului duce la o probabilitate mai mare de prezență a dublului standard", explică aceștia. Astfel, un produs cu ambalaje similare este în jur de 22% mai probabil să fie distribuit în versiuni diferite, în timp ce în cazul produselor care au partea din față a ambalajului diferită, există cu aproximativ 37% mai multe șanse să vorbim despre versiuni diferite ale produsului în funcție de țara unde se comercializează.

Cercetarea s-a realizat în şase state membre, printre care şi România (Germania, Ungaria, Lituania, Romania, Spain şi Suedia) în rândul a 10.600 de participanţi. Testele au fost făcute în două moduri - online și în laborator- pe şase produse alimentare, consumatorii din România gustând spre analiză cartofi Lays Potato Chips Nature, Fanta şi Fish Fingers (Findus) din România, Suedia și Lituania. La testele de laborator, subiecții români au gustat cartofii Lays și Fanta Orange fiecare având la dispoziție trei versiuni ale produselor respective.

Impactul asupra consumatorilor

Ca și concluzii, în majoritatea cazurilor (23 din 30), acolo unde nu s-a specificat destinașia produsului (fabricat pentru), dublul standard de calitate nu a avut niciun impact asupra consumatorilor. În schimb, atunci când consumatorilor li s-a spus pentru ce țară a fost fabricat produsul respectiv, în majoritatea cazurilor subiecții și-au manifestat preferința pentru una dintre versiuni. Mai mult, jumătate dintre cei ce și-au manifestat o preferință, au optat pentru versiunea creată pentru altă piață decât cea de origine. Spre exemplu, lituanienii au pus varianta locală pe ultima poziție în topul preferințelor, în timp ce în două cazuri din Germania și trei din Ungaria consumatorii au preferat varianta locală.

"Spre deosebire de consumatorii din Spania care par să preferă versiunea locală a sucului Fanta, românii au preferinţe contrare (le-a plăcut mai mult Fanta pentru alte pieţe n.red). Preferința individuală pentru această versiune crește atunci când informațiile despre DC-SIP (diferențe de compoziție a produselor de marcă aparent identice), în timp ce efectul mărcii pare să reducă ușor preferința pentru versiunea spaniolă a sucului de portocale Fanta. În ceea ce privește cartofii, respondenții spanioli arată o preferință puternică pentru versiunea lor ", arată cercetarea JRC despre dublul standard de calitate 

Amintim că, în luna iunie 2019, Comisia a publicat rezultatele unei campanii paneuropene de testare a produselor alimentare, care arată că unele produse sunt comercializate sub mărci identice sau similare, dar cu compoziție diferită. Studiul a evaluat 1.380 de mostre din 128 de produse alimentare diferite, provenite din 19 state membre. Acest eșantion nu este, însă, reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE. Studiul a constatat că: În marea majoritate a cazurilor, compoziția corespundea modului în care erau prezentate produsele: 23% din produse aveau partea din față a ambalajului și compoziția identice, iar 27% dintre produse indicau, prin aspectul diferit al părții din față a ambalajului, faptul că în diferite țări ale UE compoziția lor era diferită. 9% din produsele prezentate ca fiind aceleași în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită. Alte 22% din produse erau prezentate în mod similar, dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită. Utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj similar pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent. De asemenea, diferența de compoziție a produselor testate nu constituie neapărat o diferență în ceea ce privește calitatea produsului.




Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

Daniel Oanţă

Instanţa supremă

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO