Economiile Italiei, Greciei, Portugaliei, Ciprului şi Spaniei sunt în continuare mai mici decât înainte de criză

‘Cu toate că PIB-ul economiilor de la periferia Zonei Euro este în creştere mai rapid decât în cel ale economiilor centrale, rezultatele în termeni de nivel nominal al PIB-ului arată o imagine diferită. De exemplu, economiile centrale, cum ar fi Germania, Franţa şi Ţările de Jos sunt acum mai mari în comparaţie cu momentul declanşării crizei financiare globale. Italia, cu toate acestea, este singura economie centrală din eşantion care rămâne la un PIB mai mic în comparaţie cu nivelul înregistrat înainte de criză’, se arată în document.

La capătul opus al spectrului, imaginea asupra economiilor care au avut nevoie de asistenţă financiară este ambivalentă.

‘Pe de o parte, economia Greciei este în jur de 25% mai mică decât înainte de criză. Economiile Portugaliei şi Ciprului continuă să fie mai mici în comparaţie cu dimensiunea lor înainte de criză, însă Cipru a reuşit să recupereze teren mai rapid după procesul de restructurare decât Grecia. În cele din urmă, Spania este liderul la nivelul economiilor periferice, economia sa fiind cu doar 0,7% mai mică comparativ cu nivelul anterior crizei. În absenţa unui eveniment care să deraieze această evoluţie, se aşteaptă ca Spania să fie prima economie periferică care să depăşească dimensiunea sa de dinainte de criză’, menţionează sursa citată.

Conform raportului, atunci când companiile caută să identifice noi pieţe emergente în care să-şi extindă activitatea, tendinţa naturală este de a se orienta către marile economii emergente ale lumii. Raportul PwC World in 2050 lansat de curând arată că, pe termen lung, cele mai mari şapte economii emergente – grupul E7 – ar putea înregistra o creştere, în medie, de două ori mai rapidă decât grupul G7.

‘Noi credem că există şi alte economii mai mici, dar la fel de atrăgătoare – ceea ce noi numim ‘pockets of opportunity’- pe care companiile ar trebui să le ia în considerare atunci când se gândesc să-şi extindă activitatea la nivel internaţional’, a declarat Barret Kupelian, senior economist la PwC.

Potrivit raportului, Vietnam a negociat un acord comercial cu Uniunea Europeană şi astfel s-ar putea dezvolta într-un hub de producţie în viitor.

‘Există dovezi tangibile că Vietnamul apelează la Investiţiile Străine Directe (ISD) pentru a-şi transforma economia dintr-una bazată pe un volum mare de produse şi costuri reduse către una axată pe valoare adăugată mare, telefoanele mobile fiind în prezent cele mai exportate produse, depăşind bunurile de larg consum. Polonia, având acces la Piaţa Unică, are una dintre cele mai liberale regimuri pentru ISD dintre economiile mai bogate. De asemenea, are costuri relativ scăzute ale forţei de muncă – de exemplu, costul orar al forţei de muncă în Polonia a fost de 8,60 euro în 2015, cu mult sub media UE de 25 euro pe oră. Aceşti doi factori, împreună cu poziţionarea sa centrală în cadrul continentului european extins, au ajutat Polonia să atragă investiţii străine directe însumând o valoare totală de 200 de miliarde de dolari sau aproximativ 50% din PIB-ul său’, informează Raportul PwC World in 2050.

Columbia a demarat un program radical de investiţii de 70 miliarde de dolari în infrastructură, spune documentul, reprezentând un avantaj pentru întreprinderile care se specializează în proiectare şi construcţii.