Elveţienii vor vota duminică asupra limitării salariilor exagerate ale directorilor de companii

Elveţienii vor vota duminică asupra "salariilor abuzive" ale directorilor de companii, sumele astronomice pe care aceştia şi le ofereau ajungând să convingă 100.000 de persoane să semneze o iniţiativă cetăţenească care dechide procedura de vot, relatează AFP.
Economica.net - joi, 28 feb. 2013, 21:51
Elveţienii vor vota duminică asupra limitării salariilor exagerate ale directorilor de companii

Iniţiativa cetăţenească este un drept al cetăţenilor elveţieni, prin care aceştia pot face propuneri de modificări legislative. Dacă iniţiativa reuşeşte (sunt strânse 100.000 de semnături la nivel federal, într-un interval de 18 luni), atunci aceasta este supusă la vot, prin referendum.

Textul supus duminică votului popular, denumit Iniţiativa Minder, după numele iniţiatorului său, reîntăreşte considerabil drepturile acţionarilor, în scopul de a împiedica acordarea de salarii şi bonusuri prea mari, precum cel de 15 milioane de franci elveţieni (12 milioane de euro) acordat în 2011 directorului Novartis, 10 milioane lui Ernst Tanner, directorul Lindt & Sprüngli, 12,5 milioane şefului Roche, Severin Schwan, sau 11,2 milioane directorului Nestlé, Paul Bulcke.

Dacă cetăţenii elveţieni vor accepta această iniţiativă, după cum estimează sondajele, Elveţia „va avea cel mai rigid drept comercial din lume”, au avertizat oponenţii proiectului, reuniţi într-un comitet denumit „Nu iniţiativei Minder”.

Pentru Thomas Minder, director al Trybol SA, o IMM de familie, specializată în igienă orală şi a părului, derapajele salariale ale marilor directori se explică prin lipsa acţiunii consiliilor de administraţie, „incapabili să controleze salariile conducerii”, potrivit unei declaraţii extrase dintr-un interviu acordat publicaţiei Le Temps.

În loc să facă rezerve, apoi să acorde dividende de cel puţin 5% acţionarilor, după cum prevede legea, consiliile de administraţie au acordat „salarii astronomice” directorilor, „înainte de orice”.

Pentru a preveni ca asemenea abuzuri să continue, Thomas Minder nu vede decât o soluţie, anume împuternicirea acţionarilor astfel încât aceştia să poată decide asupra sumelor salariilor directorilor.

Textul are în vedere doar companiile listate la Bursă, deoarece „acolo sunt cele mai flagrante abuzuri”, a declarat pentru AFP Paolo Bernasconi, fost procuror din cantonul Tessin, în prezent avocat, susţinător al iniţiativei Minder.

Bernasconi a mai explicat că această iniţiativă s-a lovit de bariere „fără precendent” din partea tuturor instanţelor publice, „Guvernul, Parlamentul, partidele politice, patronatele, şi chiar anumite sindicate”, care vorbesc despre „mii de locuri de muncă pierdute în Elveţia”, în cazul în care textul de lege va fi acceptat.

Textul de lege interzice şi primele de tip „golden hello” şi „golden goodbye”, acordate directorilor unei companii la angajare, sau la momentul plecării din funcţie.

Prima de plecare de 72 de milioane de franci elveţieni (60 de milioane de euro), pe care consiliul de administraţie al Novartis a prevăzut-o pentru viitorul fost preşedinte, Daniel Vasella, a provocat săptămâna trecută un protest de amploare. Vasella, care a fost în ultimii ani cel mai bine plătit director din Elveţia, a ales să renunţe, în cele din urmă, la această primă.

Textul de lege mai prevede ca directorii să nu mai poată primi primele, în momentul achiziţiei de către o companie sau a vânzării unui sector de activitate.

Iniţiativa prevede ca membrii consiliului de administraţie sau directorii să poată fi trimişi la închisoare şi să plătească amenzi echivalente câştigurilor pe o perioadă de şase ani, în cazul în care nu vor respecta principalele dispoziţii.

Textul a fost contestat vehement de autorităţile elveţiene, îndeosebi de Guvern şi Parlament, care au demarat o contrainiţiativă, mai puţin reformatoare, care „să nu pericliteze succesul economic al Elveţiei”.

Contrapropunerea se va aplica tuturor societăţilor elveţiene, listate sau nu, acordând mai multă putere consultativă acţionarilor.

Minder şi-a lansat ideea în 2006, şi a aşteptat vreme de şapte ani pentru ca textul să fie prezentat electoratului, deoarece Parlamentul elveţian a frânat în repetate rânduri procesul, înainte să avanseze o contrapropunere mai puţin ambiţioasă.

Dacă texul lui Minder va fi adoptat, acesta va intra în vigoare după un an. Guvernul elveţian va trebui să redacteze un proiect de lege care să respecte principalele dispoziţii ale iniţiativei, după care să supună proiectul votului Parlamentului. În lipsa unei majorităţi, va intra automat în vigoare contrapropunerea.

Te-ar mai putea interesa și
Mogo România și-a schimbat conducerea. Lucian Prună preia funcția de director general
Mogo România și-a schimbat conducerea. Lucian Prună preia funcția de director general
Mogo România, compania specializată în acordarea finanțării pentru autovehiculele rulate și parte a grupului internațional Eleving Group, anunță schimbarea conducerii. Începând cu......
Banca Națională a Poloniei a înregistrat pierderi de 5,2 miliarde de dolari în 2023
Banca Națională a Poloniei a înregistrat pierderi de 5,2 miliarde de dolari în 2023
Banca Naţională a Poloniei (NBP) a încheiat anul 2023 cu pierderi de 20,8 miliarde de zloţi (5,2 miliarde de dolari), ...
Pandemia s-a încheiat, dar munca de acasă a rămas. Cum s-a transformat piața și care sunt companiile care profită?
Pandemia s-a încheiat, dar munca de acasă a rămas. Cum s-a transformat piața și care sunt companiile care profită?
Adevăratul impuls pentru piața software-ului pentru videoconferințe s-a dovedit a fi pandemia de COVID-19, iar compania ...
Bucureştiul şi-ar putea depune candidatura pentru a găzdui Forumul Oraşelor în 2025
Bucureştiul şi-ar putea depune candidatura pentru a găzdui Forumul Oraşelor în 2025
Municipiul Bucureşti ar putea candida pentru a găzdui Forumul Oraşelor 2025, conform unui proiect de hotărâre care va ...