Europa a cheltuit până acum 800 de miliarde de euro ca să facă față crizei energetice

Țările Uniunii Europene au alocat până în prezent 681 de miliarde de euro pentru a diminua efectele crizei energetice, în timp ce Marea Britanie a alocat 103 miliarde de euro, iar Norvegia 8,1 miliarde de euro din septembrie 2021 încoace, potrivit analizei realizate de think-tank-ul Bruegel citate de Reuters.

Totalul de 792 de miliarde de euro este comparat cu  cele 706 miliarde de euro din ultima evaluare a Bruegel din noiembrie, în condițiile în care țările au continuat, pe parcursul iernii, să se confrunte cu consecințele întreruperii de către Rusia a majorității livrărilor de gaze către Europa în 2022, potrivit Reuters.

Germania s-a situat în fruntea clasamentului cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro – o sumă care a eclipsat toate celelalte țări. Marea Britanie, Italia și Franța au fost următoarele, deși fiecare a cheltuit mai puțin de 150 de miliarde de euro. Majoritatea statelor UE au cheltuit abia câte o fracțiune din această sumă.

Pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca și Germania au alocat cele mai mari sume pentru combaterea crizei din energie.

Cheltuielile alocate de aceste țări pentru criza energetică sunt acum cam la același nivel cu fondul de redresare COVID-19 al UE, în valoare de 750 de miliarde de euro. Ultimul a fost convenit în 2020, iar atunci ruxelles-ul și-a asumat o datorie comună și a transferat-o celor 27 de state membre ale blocului, pentru a face față pandemiei.

Actualizarea cheltuielilor pentru energie vine în contextul în care țările dezbat propunerile UE de a relaxa și mai mult normele privind ajutoarele de stat pentru proiectele de tehnologie verde, în timp ce Europa încearcă să concureze cu subvențiile acordate de Statele Unite și de China.

Aceste planuri au stârnit îngrijorări în unele capitale ale UE, care se tem că încurajarea unui ajutor de stat mai mare ar putea destabiliza piața internă a blocului european. Germania s-a confruntat cu critici din cauza pachetului său uriaș de ajutoare pentru energie, care depășește cu mult ceea ce își pot permite alte state membre ale UE.

Bruegel consideră că guvernele au concentrat cea mai mare parte a sprijinului asupra unor măsuri fără scop precis pentru a reduce prețul cu amănuntul pe care consumatorii îl plătesc pentru energie, cum ar fi reducerea TVA-ului la benzină sau plafonarea prețurilor cu amănuntul la energie. Tinnk-tanak-ul apreciază că această dinamică trebuie să se schimbe, deoarece statele nu mai au spațiu fiscal pentru a menține o finanțare atât de largă.

„În locul măsurilor de reducere a prețurilor, care sunt de facto subvenții pentru combustibilii fosili, guvernele ar trebui să încurajeze acum mai multe politici de susținere a veniturilor, orientate către cele mai mici două quintile ale distribuției veniturilor și către sectoare strategice ale economiei”, a declarat analistul de cercetare Giovanni Sgaravatti.