1EUR = 4.8418 RON | Bucureşti 33 º

Finanţe şi bănci

Execuția bugetului Primăriei Capitalei pe 2019: excedent imens. Cele mai mari cheltuieli: căldură, transport și spectacole

Execuția bugetară a Primăriei Municipiului București pe anul 2019 a fost publicată recent. Principala caracteristică cu care iese în evidență este excedentul bugetar imens. 20% din veniturile Primăriei nu au fost folosite anul trecut, în condițiile în care unul dintre cele mai mari scandaluri legate de întocmirea bugetului național pe 2020 a fost stârnit de primarul general Gabriela Firea, care cerea guvernului alocări și mai mari de la bugetul de stat.

11 feb, 2020 | | ECONOMICA.net

4,5 miliarde de lei a însumat bugetul de venituri al Primăriei capitalei anul trecut, potrivit execuției bugetare complete pe 2019.

Cheltuielile au însumat 3,6 miliarde de lei. Deci Capitala a ieșit cu un exedent de 900 de milioane de lei.

Ca ordin de mărime, suma este aproape egală cu cea plătită de statul român fraților Micula, bani care au condus la depășirea țintei de deficit bugetar național, fixată la ultima rectificare din ande către guvernul Orban.

În această stare de fapt, primarul general Gabriela Firea s-a plâns în mai multe rânduri că guvernele au alocat prea puțini bani Bucureștiului și chiar a declarat că PMB este în stare de faliment.

În iunie, Firea spunea că “Primăria Capitalei și cele de sector sunt în risc de faliment din cauza Guvernului Dăncilă”.

Apoi, la întocmirea bugetului național pe 2020, în decembrie, primarul a cerut dublarea alocărilor de la bugetul de stat pentru PMB, argumentul fiind că oraşul contribuie cu 25% din PIB-ul naţional, dar că alocările sunt la jumătatea necesarului.

Pe ce s-au dus cei mai mulți bani: căldură, transport în comun și spectacole

Cea mai mare sumă cheltuită anul trecut de PMB, pe categorii bugetare, a fost de 790 de milioane de lei și a constat în subvenția la căldura livrată în sistemul centralizat, de RADET.

A doua cea mai mare cheltuială a fost cu subvenția pentru transportul public (682 de milioane de lei). Subvenția constă în acoperirea diferenței dintre prețul călătoriei și costul real al transportului.

A treia mare cheltuială, de 207,5 milioane de lei, a fost legată tot de transportul în comun, și a reprezentat achiziția de echipamente și mijloace de transport.

Imediat după cheltuielile cu mijloacele de transport în comun vin cele cu spectacolele și concertele. Cele 193 de milioane de lei alocate acestui tip de activități reprezintă o sumă net superioară celei cheltuite, de pildă, pe construcția de străzi, care a atins în tot anul numai 105 milioane de lei. 

Astfel, străzile au rămas și în spatele salariilor din primărie. Cheltuiala Primăriei cu lefurile propriilor angajați a totalizat anul trecut în jur de 130 de milioane de lei, reprezentând salarii, sporuri, alte drepturi și vouchere. 

Primăria a cheltuit cu dobânzile la datorii 140 de milioane de lei. Restul cheltuielilor au presupus sume mai mici. Le puteți descoperi pe toate în execuția bugetară detaliată pe 2019.

Extrem de departe de programare

În 23 aprilie anul trecut PMB își aproba un buget de venituri pe 2019 de 6,8 miliarde de lei. Execuția arată că în final, fizic, a fost vorba de doar 4,5 miliarde. Cheltuielile programate erau cam în aceeași sumă cu veniturile, însă fizic s-au cheltuit doar 3,6 miliarde. Chiar și în ciuda unei rectificări negative de 600 de milioanede lei, produsă la jumătatea anului trecut, diferențele dintre execuția bugetară a PMB și bugetul programat sunt extrem de mari.

ECONOMICA.NET a încercat să obțină de la Primărie explicații despre această stare de fapt, însă fără succes.

DREPT LA REPLICĂ DE LA PRIMĂRIA CAPITALEI

Subordonații Gabrielei Firea au dat explicații abia la o zi după publicarea articolului, azi, 13.02.2020.

Execuția Primăriei Municipiului București publicată obligatoriu, prin Lege, pe site-ul Ministerului Finanțelor,  citată de articol este comparată cu o execuție neprecizată, pe care oficialii primăriei o numesc generic"a Municipiului București". Sugerează că excedentul din documentul trimis chiar de Primărie la Ministerul Finanțelor este fals și că suma ar fi mult mai mică. Lăsând la o parte negarea unuiact oficial, oficialii amintesc de existența a 46 de instituții publice subordonate Primăriei, în contul cărora ar fi mers bani, omițând să amintească faptul că șiacele instituții au propriile execuții bugetare. Redăm mai departe precizările Primăriei:

PRECIZĂRI

Primăria Capitalei respinge ferm analiza publicată ieri, conform căreia bugetul pe anul 2019 al Municipiului București ar fi rămas necheltuit, analiză realizată în mod eronat. 

De asemenea, subliniem că informațiile potrivit cărora Municipiul București ar fi avut un excedent de 900 milioane lei, precum și că 20% din bugetul Capitalei a rămas necheltuit sunt  FALSE. 

Pentru informarea corectă a opiniei publice, precizăm că excedentul înregistrat anul trecut de Municipiul București a fost de doar 6,9 milioane lei, rezultat din raportările unui număr de 46 de instituții publice subordonate. Deci nu 900 de milioane de lei cum eronat s-a scris in articolul mentionat. 

Autorul articolului a analizat bugetul Primariei Capitalei ca si cum nu ar fi existat 46 de subordonate si sumele ar fi trebuit cheltuite exclusiv de către aparatul de lucru al Primarului General, prin direcțiile de specialitate. O eroare impardonabila. 

Reamintim ca, desi contributia Bucurestiului la bugetul de stat reprezinta in jur de 25% din PIB-ul Romaniei, Primaria Capitalei este singura unitate administrativ-teritoriala care nu incaseaza taxe si impozite, caz unic in tara! 

Astfel, Primaria Municipiului Bucuresti depinde in proportie de peste 90% de alocarile de la bugetul de stat, care, in ultimii ani, din diverse cauze, au fost mai mici. 

Anul trecut au fost transmise atat Guvernului Dancila, cat si Guvernului Orban solicitari repetate pentru alocarea de fonduri suplimentare pentru bugetul Municipiului Bucuresti, mai ales ca bucurestenii, a caror contributie la bugetul de stat este considerabila, au dreptul la investitii si servicii publice la standarde europene! 

Cu toate acestea atat  in 2018, cat si in 2019, Municipiul Bucuresti a incasat mai putini bani decat suma aprobata initial, iar incasarile din cotele defalcate din impozitul pe venit au scazut in conditiile in care  au crescut semnificativ sumele necesare pentru finantarea serviciilor publice. 

Ne exprimăm stupefacția că o platformă specializată în analize economice – așa cum este economica.net ar putea interpreta eronat sau incomplet datele financiare publice. 

Apreciem că analiza a fost realizată cu rea-credință, pentru a produce prejudicii Primariei Municipiului București, prin prezentarea unor cifre reale, dar interpretate în mod tendențios.

loading...
Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO