Gabriela Firea cere dublarea bugetului Capitalei: Bucureştiul face 25% din PIB-ul României. I se cuvine un buget de 1,5% din PIB

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, cere guvernului, printr-o hotărâre a Consiliului General, majorarea contribuţiei statului la bugetul Municipiului Bucureşti la 1,5% din PIB. Argumentul principal e că oraşul contribuie cu 25% din PIB-ul naţional, în schimb, alocările sunt la jumătatea necesarului. Pentru 2019, Primăria Capitalei, care, spre deosebire de celelalte primării din ţară, nu are venituri din taxe, a primit de la bugetul de stat 6,7 miliarde de lei, aproximativ 0,6% din PIB-ul estimat de Comisia de Prognoză.
Ionut Tudorica - vin, 13 dec. 2019, 09:42
Gabriela Firea cere dublarea bugetului Capitalei: Bucureştiul face 25% din PIB-ul României. I se cuvine un buget de 1,5% din PIB

„Se solicită Guvernului României alocarea a 1,5% din PIB —ul României pentru bugetul Municipiului București”, arată Hotărârea semnată de Gabriela Firea.

Primăria Capitalei depinde de fondurile de la bugetul de stat, întrucât este singura unitate administrativ-teritorială care nu încasează taxe şi impozite.  Primarul Capitalei s-a plâns în repetate rânduri că Municipalitatea primea anii trecuţi câte 450 de milioane de lei pe lună de la Ministerul de Finanţe, iar anul trecut a primit 150-180 de milioane de lei pe lună. Bugetul din 2019 a fost de 6,7 miliarde de lei, care reprezintă aproximativ 0,6% din PIB.

Iată argumentele Primăriei Capitalei pentru această cerinţă:

Luând in considerare statutul Municipiului București, acela de cel mai mare pol de dezvoltare urbana al României, ce a contribuit anul trecut cu cel puțin 25% din PIB- ul la nivel național, potrivit datelor publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză;
Având în vedere:

⦁ atribuțiile Municipiului București privind investițiile și serviciile publice oferite tuturor cetățenilor Municipiului București, și nu numai, în domeniul transportului și infrastructurii, termoficării, sănătății, învățământului, protecției mediului, culturii, serviciilor sociale, etc.

⦁ impozitele și taxele pe proprietate datorate de locuitorii Municipiul București se fac venit doar la bugetele subdiviziunilor administrativ teritoriale fără ca Municipalitatea să beneficieze de o cotă din aceste venituri.

⦁ ca de serviciile publice prestate, beneficiază atât cetățenii domiciliați efectiv în Municipiul București, cât și turiștii români și străini, al căror număr a crescut semnificativ, cetățenii din țară rezidenți temporar sau definitiv, studenții, cei care tranzitează orașul, salariați detașați temporar sau definitiv pe raza municipiului București, într-un număr semnificativ mai mare decât în celelalte municipii.

Şi ținând cont de faptul că resursele bugetare, alocate Municipiului București de la bugetul de stat sunt insuficiente pentru a asigura o dezvoltare urbana conform angajamentelor luate, coroborat cu prevederile legale, acelea ca veniturile bugetelor locale pot fi actualizate ca urmare a perfecționării legislației fiscale, precum si prin legile bugetare anuale, în concordanță cu programele de creştere a autonomiei financiare a unităților administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice,

solicitam alocarea pentru bugetul Municipiului București a 1,5% din PIB-ul României, arată hotărârea citată.

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Nivelul de educaţie al părinţilor influenţează semnificativ riscul de sărăcie al adulţilor din România
Nivelul de educaţie al părinţilor influenţează semnificativ riscul de sărăcie al adulţilor din România
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea persoanelor adulte aflate în risc de sărăcie ale căror ...
România – cea mai scăzută creştere economică din UE în trimestrul al treilea
România – cea mai scăzută creştere economică din UE în trimestrul al treilea
Produsul Intern Brut al zonei euro a înregistrat o creştere de 2,2% în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ ...
Cîţu: Nu s-a discutat de nicio creştere de salarii
Cîţu: Nu s-a discutat de nicio creştere de salarii
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat că la şedinţa de luni a coaliţiei de guvernare nu s-a discutat despre o ...