Fabrica de diplome a statului nu renunță la monopol

Face vâlvă periodic informaţia că românii cheltuiesc pe educaţie trei-patru lei pe lună. Deşi corect ar fi fost, după mine, să se spună că taxele, impozitele şi contribuţiile impuse de stat reprezintă 1.400 de lei lunar pe gospodăria medie sau peste 2.600 de lei dacă familia e de salariați. Asta pentru că, în cea mai mare parte, învățământul e public.
Ionuţ Bălan - joi, 25 iun. 2020, 07:28
Fabrica de diplome a statului nu renunță la monopol

Așadar grosul cheltuielilor pe educaţie în România nu e reprezentat de banii scoşi din buzunar la propriu de părinţi, în mod voluntar, ci de sumele care li se reţin sub formă de taxe şi care sunt direcţionate către finanţarea învăţământului de stat. Iar din banii cotizaţi public nici măcar nu-şi pot alege şcoala la care să-şi trimită copiii, ba mai sunt şi blamaţi că îşi fac vize de flotant în alte cartiere, în căutarea unor şcoli mai bune. Ce să mai vorbim despre programa şcolară obligatorie şi imuabilă!

Avem de a face aici cu o lipsă totală de transparenţă a bugetării pe relaţia sursă-destinaţie. În comparaţie cu taxa de drum şi la alte fonduri speciale, aici nu e clar deloc dacă sumele de bani X, prelevate sub formă de impunere fiscală, merg sau nu exclusiv către scopul Y, aşa cum se pretinde. Mai degrabă, nu. Dimpotrivă, părinţii ar trebui să aibă dreptul de a direcţiona banii din impozitele proprii către acele unităţi de învăţământ pe care le consideră cele mai bune.

Iar asta nu ar reprezenta decât un act de minimă decenţă. Pentru că, dacă vorbim despre libertatea de a opta, nu putem să nu ne referim la opţiunea homeschooling, care de facto e interzisă în România. Ba mai mult, se încearcă să se acrediteze ideea (falsă) că educaţia acasă ar crea indivizi antisociali, ba chiar fanatici religioşi, dându-se exemple tendenţios selectate din SUA şi alte ţări.

Dar să nu ne facem speranţe cum că sistemul de stat ar avea intenţia de a încuraja libertatea de opţiune a părinţilor. Mai bine am observa că o serie de „drepturi”, printre care şi cel de a conduce maşina, e condiţionat de absolvirea unui număr de clase. Nu se discută de necesitatea de a avea un nivel minim de educaţie, pentru a te comporta civilizat în trafic, ci să ai o hârtie la mână. Adică, persoanele bine educate, care au învăţat acasă, de unde au şi cei 7 ani de bună creştere, n-au voie să obţină permis de conducere. Acesta se acordă doar celor care au „beneficiat” de instituţionalizarea relaţiei părinte-copil şi au fost conştientizaţi – vorba europeană – că „tax builds my future”.

Tags:
Te-ar mai putea interesa și
Tramvaiele noi de la Astra Arad, prea lungi pentru peroanele unor stații din București
Tramvaiele noi de la Astra Arad, prea lungi pentru peroanele unor stații din București
Odată cu achiziția celor 100 de tramvaie de la Arad, Primăria Capitalei trebuie să mai investească în modernizarea de linii, dar și în alungirea unor peroane. În caz contrar, noile tramvaie......
Primăria Oradea va testa primul autobuz electric produs de o companie din România
Primăria Oradea va testa primul autobuz electric produs de o companie din România
Primăria Oradea va testa, timp de o lună, un autobuz electric lansat de compania producătoare de autovehicule de transport ...
Primăria Sectorului 1 propune ca restaurarea Teatrului Excelsior să fie făcută de Compania de Investiții S1
Primăria Sectorului 1 propune ca restaurarea Teatrului Excelsior să fie făcută de Compania de Investiții S1
Primarul Clotilde Armand vrea predarea către Compania de Investiţii şi Dezvoltare în Sănătate şi Domenii de Interes ...
Stellantis şi Foxconn se asociază într-un joint-venture care va produce tehnologie IT pentru autoturisme
Stellantis şi Foxconn se asociază într-un joint-venture care va produce tehnologie IT pentru autoturisme
Producătorul auto Stellantis şi compania taiwaneză Foxconn au anunţat marţi că intenţionează să înfiinţeze o societate ...