Fermierul român e la mila naturii. Doar 20% din suprafața cultivată e protejată, deși asigurarea a ajuns sub 30 de lei/hectar. Liderul pieței, Groupama, plătește mai mult decât încasează

Şerban Buşcu - lun, 15 mart. 2021, 22:13
Fermierul român e la mila naturii. Doar 20% din suprafața cultivată e protejată, deși asigurarea a ajuns sub 30 de lei/hectar. Liderul pieței, Groupama, plătește mai mult decât încasează

Introducerea subvenției europene la asigurarea agricolă, prin adoptarea submăsurii 17.1, care permite ca fermierul să achite o primă brută cu 70% sub nivelul standard, nu a avut mari efecte în ceea ce privește apetitul fermierului român pentru acest tip de protecție, declară, pentru Economica, Călin Matei, director general adjunct al Groupama, compania lider de piață în domeniul asigurărilor agricole. Reprezentantul firmei franceze, care la ea în țară funcționează ca o societate mutuală formată chiar din fermieri, anunță că firma a plătit în ultimul an agricol despăgubiri substanțial mai mari decât subscrierile din această linie, însă  asigurările agricole rămân o prioritate. În prezent, din 8,3 milioane de hectare de teren arabil cât are România, doar circa 2 milioane de hectare, adică circa 20%, sunt asigurate, deși sprijinirea asigurărilor agricole a făcut parte din  discursul multora dintre Guvernele României și a conducerilor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Strategia de guvernare 2020-2024 cuprinde chiar un paragraf dedicat exclusiv acestui segment

Asigurarea recoltelor poate face chiar diferența între supreviețuire și lichidare pentru un fermier, mai ales în România, unde evenimentele de genul secetei au devenit deja o obișnuință.

Un exemplu recent publicat de Economica arăta cum un tânăr fermier a reușit să încaseze, pentru anul agricol 2020,  de două ori profitul din 2019, deși a produs doar 10%.

E adevărat, însă, că prima ce trebuie achitată pentru o astfel de asigurare nu este chiar mică, în cazul de mai sus fiind vorba despre 150.000 de euro, la o suprafață cultivată de 3.000 de hectare, relativ mică în comparație cu alte exploatații.

În opinia lui Călin Matei, chiar acest efort destul de mare, în cazul fermelor cu suprafațe substanțiale, poate fi o explicație pentru reticența cultivatorilor, chiar și în condițiile subvenționării primei cu 70%, pe Submăsura 17.1.

„Introducerea Submăsurii 17.1 nu a avut ca efect o creștere semnificativă a numărului de fermieri care decid să își asigure culturile, ci a contribuit mai degrabă la consolidarea clienților deja existenți, care au accesat o gamă mai completă de riscuri asigurate. Explicația poate veni din faptul că deși subvenția le permite fermierilor recuperarea unui procent semnificativ din valoarea primei de asigurare eligibile, aceștia tot trebuie să dispună inițial de fonduri suficiente pentru a achita integral prima de asigurare. Așadar, efortul financiar pe care fermierul trebuie să-l susțină este același, cel puțin în etapa inițială”, ne-a explicat directorul general adjunct al Groupama.

O a doua problemă constă în modalitatea în care asigurătorul înțelege să plătească daunele. Uneori, condițiile sunt atît de stricte încât poate îndepărta fermierul, care consideră mici șansele de a își încasa despăgubirea în caz de dezastru. Noile tehnologii pot rezolva această problemă, iar una dintre formulele folosite în ultima perioadă este stabilirea prețului asigurării, dar și a condițiilor de asigurare inclusiv în funcție de istoricul cantității de apă din sol, determinat cu ajutorul sateliților. Dacă acea cantitate scade sub un anume minim istoric, clientul va fi despăgubit.

Aici apare însă un al treilea motiv pentru care asigurările agricole sunt încă subdezvoltate în România, anume lipsa datelor istorice privind condițiile meteo și starea solului. Practic, în cele mai multe zone, aceste date au început să se acumuleze abia pe fondul dezvoltării produselor de asigurare la nivelul mai multor jucători din piață, fenomen de dată relativ recentă. Deținerea unor date istorice certificate reprezintă un avantaj pentru fermieri, în demersul de a obține o asigurare cât mai ieftină șă mai potrivită cu nevoile lor specifice.

 

Studiu de caz: Costul final al asigurării este de 27 de lei pe hectar, echivalentul a 40 de kilograme de porumb

Există foarte multe modalități de stabilire a prețului unei asigurări agricole, mai ales că în calcul intră mai mute variabile. În formele cele mai avnsate de asigurare, clientul își poate stabili propriile limite privind suma asigurată, riscurile asigurate sau suprafața asigurată, în funcție de nevoi.  De aceea este foarte greu de vorbit despre un preț standard pe piață. Totuși, Călin Matei a oferit Economica un exemplu de calcul, pe o situație ipotetică. Ar reieși un cost, cu tot cu subvenție, de 27 de lei la hectar, adică 40 de kilograme de porumb. Redăm mai jos calculul Groupama.

  • Riscuri asigurate: grindină, ploi torențiale, furtună (riscuri eligibile), incendiu, alunecare de teren (riscuri neeligibile)
  • Franșiza atinsă acceptată de fermier: pierderi de producție calculată la nivelul suprafeței dăunate
  • Franșiza deductibilă: 10% din suma asigurată/ha (conform prevederilor SM17.1)
  • Producție asigurată solicitată:000 kg/ha (6.000 kg/ha calculate conform SM 17.1 pe baza istoricului fermierului)

Considerăm PBS/ha corespunzător condițiilor presupuse mai sus la valoare de 55 lei/ha. Acesta este costul asigurării/ha în condițiile descrise anterior, indiferent de opțiunea fermierului de a solicita sau nu subvenționarea primei de asigurare.

În situația în care fermierul optează pentru subvenționarea primei de asigurare, PBS-ul evidențiat în poliță va fi împărțit în două categorii:

  • 40 lei/ha (corespunzător producție asigurată, riscuri asigurate, franșize și alte criterii impuse de SM 17.1)
  • 15 lei/ha (corespunzător riscurilor de incendiu si alunecare de teren, diferenței de producție asigurată, diferenței de franșiză atinsă, față de cele impuse de SM 17.1)

În acest caz, subvenționarea se va face doar pentru 40 lei/ha. Valoarea subvenției pentru acest exemplu va fi de 70% din valoarea PBS eligibil (40 lei/ha), respectiv 28 lei/ha.

Așadar, fermierul care optează pentru subenționare va plăti 55 lei/ha, iar după solicitarea subvenționării și depunerea dosarului, îi vor fi restituți prin AFIR 28 lei/ha. În aceste condiții, costul final al asigurarii suportat efectiv de un fermier, conform exemplului de față, este de 27 lei/ha, adică echivalentul a 40kg de porumb/ha.

În general, în funcție de acoperirea pentru care optează un fermier, respectiv de riscurile pentru care decide să încheie asigurarea și de nivelul franșizelor, ponderea părții de primă pe care o va recupera din subvenție este cuprinsă între 40% și 70% din valoarea primei brute subscrise pe care ar fi trebuit să o plătească în condițiile în care nu ar fi beneficiat de această facilitate.

O piață complicată  pentru jucătorii din România, care poate deveni și mai complicată în concurența cu firmele din afară

Piața asigrurărilor agricole este una foarte specializată și foarte dificilă pentru asigurătorii de la noi, aflați încă la început pe acest segment (până în 2011-2012 se vorbea foarte rar despre asigurări agricole). Reticența fermierilor, lipsa datelor istorice, reducerea extremă sau chiar dispariția irigațiilor, funcționarea precară a sistemului antigrindină sunt doar câteva dintre dificultățile specifice.

În acest context, Groupama, liderul pieței, care asigură conform lui Călin Matei circa 835.000 de hectare, adică circa jumătate din toată suprafața asigurată  din România, a achitat în ultimul an agricol despăgubiri de 94 de milioane de lei (80 de milioane de lei doar pe secetă) la subscrieri de doar 63 de milioane de lei.  Situațiile când firma trebuie să oprească subscrierile pentru anumite perioade sunt destul de dese, tocmai pentru a limita pierderile, însă compania pare să aibă un angajament ferm în ceea ce privește continuare promovării acestui segment de asigurări.

„Chiar și în aceste condiții adverse, după un an cu secetă extremă, ne reafirmăm angajamentul față de fermieri și continuăm să oferim o asigurare completă, pentru toate riscurile climatice la care sunt supuși aceștia”, a transmis Călin Matei.

Groupama România are în spate, însă, un acționar care a investit substanțial în România (circa 700 de milioane de euro doar în firmele care au format ulterior Groupama Asigurări) și a acceptat o dezvoltare neprofitabilă, până acum, în baza angajamentului luat la început.

Nu aceeași situație a fost însă și la firmele mai mici din România, care au deschis calea asigurărilor agricole. Fata Asigurări, de exemplu, a ajuns în lichidare, după ce a fost preluată de Generali, motivul desființării fiind chiar expunerea mare pe zona asigurărilor agricole. Pierderi mari pe această zonă a avut și Gothaer, care la un moment dat a accelerat substanțial pe acest segment, însă s-a văzut nevoită să iasă, în final.

În prezent, cea mai mare provocare pentru asigurătorii locali din domeniu (pe lâgă Groupama încercând să se miște și Omniasig, Asirom , Generali sau chiar City Insurance) o reprezintă concurența cu firmele străine aduse de brokerii mari (Agra din Austria este cea mai dinamică)  și chiar cu produsele gândite de intermediari, pentru companii multinaționale, în colaborare cu entități de pe bursele de asigurări, în special cea de la Londra.

Aceste produse sunt în general mult mai flexibile, mai personalizate pe nevoile fermierilor, iar cei care sunt în spate sunt de multe ori dispuși să își asume riscuri ceva mai mari, acesta fiind un atu în fața potențialilor clienți.

 

 

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Vîlceanu: Comisia Europeană s-a arătat îngrijorată că România ar putea cere renegocierea PNRR
Vîlceanu: Comisia Europeană s-a arătat îngrijorată că România ar putea cere renegocierea PNRR
Posibilitatea ca România să ceară renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă a ridicat semne de îngrijorare ...
UE a sesizat Organizația Mondială a Comerțului în legătură cu practicile economice adoptate de China împotriva Lituaniei
UE a sesizat Organizația Mondială a Comerțului în legătură cu practicile economice adoptate de China împotriva Lituaniei
Uniunea Europeană a introdus joi, în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), o cauză împotriva Republicii ...
ANPC a controlat trei magazine Kaufland, Mega Image şi Carrefour din Sectorul 5. Toate unitățile au fost amendate
ANPC a controlat trei magazine Kaufland, Mega Image şi Carrefour din Sectorul 5. Toate unitățile au fost amendate
Comisarii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor au continuat controalele la operatorii economici, trei ...