FMI vrea ca magistraţii să judece litigiile cu băncile pe clauze abuzive „în spiritul legii”. Vede riscuri

FMI revine în raportul staff-ului cu indicaţii despre modul în care instanţele ar trebui să trateze litigiile pe clauze abuzive. După ce s-a implicat activ în amânarea aplicării unor prevederi din legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă, FMI cere acum mare atenţie în judecarea proceselor care implică contractele bancare.

„Riscul de instabilitate financiară care decurge din Codul de procedură civilă recent adoptat trebuie să fie atenuate.

Punerea în aplicare a noului cod de la 1 octombrie 2013 a creat anumite interpretări ale prevederilor privind clauzelele abuzive care, odată aplicate la contractele din sectorul financiar, ar putea duce la interzicerea unor dobânzi, decizii cu impact retroactiv, și procese de tip class action în ceea ce privește prevederile contractelor de împrumut”, se arată în raportul staff-ului.

De la 1 octombrie 2013, legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori a fost modificată, fiind astfel finalizată cu o întârziere de aproape şapte ani implementarea obligatorie a Directivei Europene 13/93.

Noile prevederi spun că o clauză dintr-un contract preformulat declarată ca fiind abuzivă va fi eliminată din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte, la iniţiativa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau a unei asociaţii de consumatori semnificativă ca dimensiune.

În cazul băncilor, cei mai vocali profesionişti la adresa acestei modificări legislative, clauzele cel mai frecvent atacate în instanţă sunt cele referitoare la dobânzi şi comisioane. FMI spune că tribunalul specializat ce va prelua aceste speţe trebuie să judece în conformitate cu spiritul legii, din moment ce litera legii este foarte dură cu profesioniştii care utilizează astfel de clauze, pentru a preveni instabilitatea unor bănci.

„Aceste interpretări au fost deja sancționate în anumite cazuri judecate la instanțele inferioare, și ar putea deveni o sursă de instabilitate pentru unele bănci.

Pentru a evita astfel de cazuri, autoritățile pun în funcţiune un nou tribunal specializat în București, pentru a asigura un cadru armonizat de aplicare a acestor dispoziții, în conformitate cu spiritul legii”, se mai arată în raport.

Experţii FMI susţin că doar instanţele inferioare au luat decizii prin care să fie eliminate costuri contractuale pe motiv de abuz. Însă, în cazul băncilor care au un număr semnificativ de procese pe rolul instanţelor, deciziile defavorabile au venit inclusiv de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa cu cel mai înalt grad din România – chiar dacă nici aceasta nu a putut prezenta o jurisprundenţă coerentă în cazul unor instituţii financiare.

Cât despre tribunalul specializat, acesta trebuia să intre în vigoare din luna martie. Însă la ultima solicitare la care ECONOMICA.NET a primit răspuns de la Ministerul Justiţiei, la sfârşitul lunii februarie, nu exista încă un spaţiu pentru relocarea celor două secţii de la Tribunalul Bucureşti care vor intra în componenţa instanţei specializate.

De la 1 octombrie, ANPC a iniţiat deja mai multe acţiuni împotriva unor profesionişti. În acest moment, ANPC are trei litigii cu Banca Comercială Română la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ, şi câte unul cu Raiffeisen Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Românească, Bancpost, Credit Europe şi Vodafone. Niciunul dintre dosare nu are încă termenul de judecată afişat.