Francul elveţian, criza de doi bani şi un refugiu care se clatină

Mult mai mult decât a creşte povara celor împrumutaţi în franci elveţieni, renunţarea de către Banca Elveţiei la pragul de 1,20 franci elveţieni pentru un euro a reprezentat o lovitură puternică pentru economia Ţării Cantoanelor. Şocul iniţial şi inevitabil a afectat afacerile exportatorilor într-un stat în care jumătate din PIB este dat de exporturi. Riscul a fost însă asumat pentru că intrările de capital în Elveţia şi relaxarea cantitativă (quantitative easing )decisă de BCE a transformat pragul sus-amintit în capacul unei oale sub presiune. Care a sărit în data de 15 ianuarie a.c.
Daniel Oanţă - joi, 19 feb. 2015, 14:40

Pendulul se mişcă însă în ambele direcţii. Francul elveţian a luat-o înapoi. În curând s-ar putea să vorbim în ceea ce priveşte efectele asupra cursului franc-leu de o criză de 2 bani. La propriu. Astăzi, cotaţia calculată prin cross, indirect (evoluţia cursului franc elvețian-euro depinde de cererea şi oferta de valută dintre zona euro şi Elveţia, România neavând o influenţă asupra cotaţiei acestui curs) este de 4,1225 lei pentru un euro faţă de cotaţia din data de 14 ianuarie 2015, de 3,7415 lei şi maximul de 4, 5817 lei, înregistrat pe 23 ianuarie. Un calcul simplu dovedeşte că în acest moment jumătate din şocul iniţial s-a disipat, iar aceasta nu este o consecinţă a vreunei acţiuni a BNR. Evoluţia actuală a cursului euro-franc ca rezultantă a sute de mii sau milioane de tranzacţii pe pieţele valutare globale era însă previzibilă din cel puţin două motive.

Primul este dat de o caracteristică prin excelenţă a pieţei valutare, aşa numitul efect de turmă, care poate conduce la „overshooting” respectiv la o supraevaluare sau subevaluare a unei monede (în cazul de faţă o supraevaluare). Pentru cei care înţeleg faptul că asemenea episoade nu pot fi de durată, era de aşteptat replierea înregistrată de paritatea franc-euro din ultima perioadă. A preciza însă la ce nivel se va „aşeza” cursul euro-franc este un pariu extrem de riscant. Apropo de pariu, este sigur că pasul înapoi făcut de franc în faţa monedei se datorează în mare măsură marcării profiturilor de către investitorii care au speculat pe curs.

Un al doilea motiv este dat, aşa cum am scris în debutul acestui articol, de pagubele masive înregistrate de economia Elveţiei în urma aprecierii francului. Banca Naţională a Elveţiei era practic obligată să repare stricăciunile provocate afacerilor elveţiene. Iar această „reparaţie” va continua. Conform unui sondaj Bloomberg, Banca Naţională a Elveţiei (SNB) va reduce dobânzile din nou, încercând să preîntâmpine pagubele pe care le va suferi economia în urma aprecierii francului după eliminarea plafonului minim impus cursului de schimb. Un număr de 26 din 28 de economişti intervievaţi de Bloomberg anticipează că SNB va relaxa politica monetară dacă economia va slăbi în urma deciziei şoc pe care a luat-o luna trecută în privinţa plafonului impus cursului. Din cei 28 de specialişti chestionaţi, 22 sunt de părere că SNB va reduce dobânda pentru depozitele la vedere, aflată acum la -0,75%, odată cu tăierea dobânzii de referinţă.Ca atare, este de aşteptat ca francul să revină şi în raport cu leul şi mai aproape de cursul care a declanşat la noi o emoţie transformată treptat în isterie.

Ca o opinie personală, statul de refugiu istoric şi recunoscut ca atare în literatura de specialitate a francului elveţian este serios zdruncinat din cauză că, aşa cum se demonstrează zilele acestea, refugiul s-a dovedit a fi o modalitate globală de a ascunde capitaluri de fiscurile naţionale. Rămâne de văzut cât din calitatea de refugiu mai rămâne după ce secretele ies la iveală…Să ne întoarcem însă la aspectele mioritice ale crizei ghilimelate a francului elveţian şi să punem o întrebare. Ce s-ar fi întâmplat dacă se luau măsuri administrative în grabă, la vîrful crizei emoţionale? Cine ar fi plătit diferenţa de curs?

Pe de altă parte, în tot răul e şi-un bine. Criza francului eleveţian, care să sperăm cu toţii (inclusiv împrumutaţii) că va deveni o criză de doi bani, a fost cel mai bun exemplu practic a ceea ce înseamnă riscul valutar şi asumarea lui.

Daniel Oanţă este consultant strategie la Banca Naţională a României

*acest articol reprezintă o opinie personală, nu punctul de vedere al BNR

Te-ar mai putea interesa și
A fost suspendat comerțul ambulant cu păsări vii după apariția unui focar de gripă aviară la o fermă din Mureș
A fost suspendat comerțul ambulant cu păsări vii după apariția unui focar de gripă aviară la o fermă din Mureș
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, prin Centrul Naţional de Combatere a Bolilor, a decis vineri seara suspendarea organizării şi desfăşurării comerţului ambulant cu păsări......
Timişoara a intrat în zona verde. Noile măsuri de relaxare se vor aplica de duminică
Timişoara a intrat în zona verde. Noile măsuri de relaxare se vor aplica de duminică
Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Timiş, prefectul Zoltan Nemeth, a anunţat sâmbătă ...
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
GCS: 1.305 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în ultimele 24 de ore. 1.026 de pacienți la ATI
Un număr de 1.305 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, fiind efectuate ...
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
BNR va păstra neschimbată rata de dobândă în şedinţa consiliului de admninistraţie al băncii din 12 mai – ING Bank
Banca centrală a României își va relua reuniunile politice periodice pe 12 mai. În analiza sa zilnică, ING Bank spune ...