„Frenezia economică” nu a contaminat Cupru Min – analiză

Statul se pregăteşte să relanseze la vânzare Cupru Min, după trei încercări ratate în ultimii ani, cea mai recentă, dar şi cea mai controversată, eşuând întrucât câştigătorul licitaţiei a respins condiţiile propuse, şi astfel nu se profită de ceea ce pentru premier este "febra freneziei economice".
Economica.net - sâm, 07 apr. 2012, 07:32

Primele încercări de trecere în proprietate privată a Cupru Min – care deţine exploatarea Roşia Poieni, unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României – au avut loc în 2008, când compania era în subordinea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).

Prima ofertă de vânzare a fost revocată întrucât reprezentanţii Comisiei Europene au apreciat că unele condiţii ataşate licitaţiei cu strigare încalcă regulile privind ajutorul de stat, putând reduce preţul de vânzare. Condiţiile invocate erau menţinerea obiectului de activitate pe o perioadă de minim zece ani şi păstrarea contractului de cooperare, încheiat tot pe o perioadă de zece ani.

A doua tentativă de vânzare a eşuat tot în 2008. AVAS a susţinut atunci că a luat decizia de revocare a ofertei din cauza lipsei de oportunităţi determinată de contextul economic nefavorabil.

La cererea FMI, autorităţile de la Bucureşti au reanalizat vânzarea Cupru Min – trecută între timp la Ministerul Economiei – , iar anul trecut intenţionau să cedeze integral compania pe piaţa de capital, renunţând însă, în final, la această variantă.

Metoda aleasă a fost licitaţia. Ministerul Economiei a lansat anul trecut, prin OPSPI, licitaţia cu un preţ de pornire de aproape 60 de milioane de euro, şi a extins de două ori termenul de prezentare a ofertelor, pentru ianuarie, respectiv aprilie 2012.

Până în septembrie instituţia primise deja zece scrisori de intenţie din partea unor potenţiali investitori. Potrivit unor surse, de preluarea Cupru Min erau interesate compania canadiană Barrick, cel mai mare producător de aur din lume, şi Mineco din Elveţia, care a cumpărat Moldomin.

În luna martie, când se apropia termenul de depunere a ofertelor, ministrul Economiei, Lucian Bode, declara că procesul de privatizare continuă, deşi ar fi fost o variantă şi încheierea unui parteneriat public-privat.

La licitaţie au depus oferte patru companii – Roman Copper Corp. Canada, Oz Minerals Limited Australia, Dundee Holding Olanda şi Ellatzite Med Ad din Bulgaria, ultima fiind însă descalificată.

Firma Roman Copper Corp. a câştigat licitaţia, organizată la 26 martie, la preţul de 200,77 milioane euro, de 3,5 ori peste preţul de pornire, de 57,3 milioane euro.

O dată cu acest anunţ au apărut şi controversele privind licitaţia. La acel moment despre Roman Copper Corp (al cărei nume a fost transmis prima dată, oficial, greşit, „Roman Cooper Corp”) erau extrem de puţine informaţii publice, aproape toate referinţele disponibile punând-o în legătură cu depunerea documentelor pentru Cupru Min.

Ulterior a reieşit că Roman Copper este o firmă fondată, pentru participarea la licitaţia Cupru Min, de către banca de investiţii Bayfront Capital Partners din Toronto (Canada), specializată în finanţarea de proiecte miniere pe cele cinci continente.

În ziua următoare licitaţiei şeful OPSPI, Florin Vlădan, anunţa că Roman Copper nu are nicio obligaţie de investiţii şi de continuare a activităţii la compania românească, declarându-se totodată mulţumit că statul obţinuse de aproape patru ori mai mult pe Cupru Min faţă de cât ceruse.

Vlădan susţinea că dacă firma canadiană va dori să extragă cupru atunci va trebui să investească 92 milioane de euro pentru a decoperta mari suprafeţe de teren.

Răspunzând unor întrebări MEDIAFAX, Ministerul Economiei a anunţat ulterior că Bayfront Capital Partners va susţine preluarea acţiunilor deţinute de stat la Cupru Min Abrud şi plata datoriilor acestora cu participarea unor investitori din Canada, Europa şi SUA, instituţia neprecizând însă la ce investitori se referă.

Preţul de 200 de milioane de euro a fost remarcat şi de premierul Mihai Răzvan Ungureanu, care a apreciat că privatizarea Cupru Min este efectul credibilităţii Guvernului şi al „febrei unei frenezii economice”, oficialul insistând asupra faptului că statul a încasat de patru ori mai mult decât preţul scontat pentru o societate aflată în faliment, o „gaură neagră”.

El a susţinut că firma minieră are datorii foarte mari, care ar urma să ducă la faliment, şi că acuzaţiile legate de privatizare se aseamănă cu sloganul din anii 90 „Nu ne vindem ţara”.

La câteva zile de la licitaţie MEDIAFAX a relatat că preţul de licitaţie pentru Cupru Min a fost raportat doar la valoarea activelor societăţii şi cantitatea de cupru care poate fi exploatată în urma unor investiţii estimate chiar de conducerea unităţii, nu de către un evaluator independent, fără să fie luată în considerare şi valoarea zăcământului.

Patrimoniul Cupru Min pe baza căruia a fost stabilit preţul la licitaţie a fost evaluat de către o firmă cu sediul într-un apartament din judeţul Alba, pe baza unor date culese în 2008 şi actualizate în 2010. Firma „Evaluar” din Alba-Iulia, cu un număr mediu de patru angajaţi în 2010 şi un capital social subscris de 5.000 lei, a evaluat doar patrimoniul companiei, nu şi volumul de investiţii care trebuie asumate de către cumpărător, potrivit datelor obţinute de MEDIAFAX.

Marţi seara, premierul Ungureanu arăta că zăcământul Cupru Min este foarte mare şi dispune de aproape 800 milioane tone minereu, dar a invocat că acesta are o concentraţiede cupru extrem de mică în minereu, de 0,3%, ceea ce face ca zăcământul exploatat la suprafaţă să aibă nevoie de o tehnologie foarte bună pentru a se obţine profit prin exploatare.

Gradul de recuperare, ajustat cu pierderile tehnologice, asigură o cantitate de două milioane tone cupru, care la cotaţia actuală pe piaţa internaţională, de 8.500 dolari/tonă, conduce la o valoare totală de 17 miliarde dolari, din care se scad cheltuielile de exploatare şi producţie, potrivit unor specialişti din industrie.

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu a revenit joi cu declaraţii pe tema privatizării Cupru Min, afirmând că această companie trebuie vândută deoarece este complet neprofitabilă, iar o investiţie de miliarde de euro din partea statului pentru revitalizarea acesteia ar fi creat un deficit enorm, precizând totodată că cel care cumpără compania are şi posibilitatea de a revinde unitatea.

Termenul limită de încheiere a contractului cu Roman Copper a expirat vineri. Negocierile au început joi seara şi au continuat pe tot parcursul zilei de vineri, prelungindu-se deoarece statul a insistat ca investitorul să deschidă un cont escrow în sumă de mai multe zeci milioane euro, pentru a se asigura că investiţiile de mediu vor fi realizate, o altă condiţie la care partea română nu a renunţat fiind publicarea contractului.

Într-un document obţinut de MEDIAFAX se arată că în contractul de vânzare-cumpărare a Cupru Min vor fi incluse, ca şi clauze care nu pot fi negociate, prevederi prin care cumpărătorul trebuie să îşi asume obligaţia de a realiza investiţiile pentru protecţia mediului, dar şi investiţii suplimentare pentru supraînălţarea barajului Valea Şesei şi reabilitarea drumurilor existente şi realizarea unor drumuri noi.

„Vânzătorul nu va răspunde pentru nicio obligaţie, răspundere şi/sau măsură de mediu şi/sau privind gospodărirea apelor rezultată din necesitatea conformării cu cerinţele de protecţie a mediului, indiferent de momentul apariţiei cauzei care a generat acea obligaţie. Vânzătorul nu va acorda nicio declaraţie, garanţie sau despăgubire pentru aspecte care au legătură cu protecţia mediului”, se spune în document.

În document se menţionează că necesarul de investiţii tehnologice a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investiţiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare.

Negocierile nu s-au finalizat însă prin semnarea contractului, vânzarea eşuând deoarece firma canadiană a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu, să achite în maxim o lună preţul pentru acţiuni şi să accepte publicarea documentului de privatizare.

Ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat, la finalul negocierilor, că partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta astfel realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu-ambele fiind condiţii suspensive în contract.

„Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Bode.

Şeful OPSPI, Florin Vlădan, a afirmat la rândul său că modul în care avocaţii Roman Copper au negociat contractul de privatizare a fost „puţin neprofesionist”.

„Modul în care avocaţii Roman Copper au negociat a fost puţin neprofesionist, nu se poate să negociezi unele clauze, să le accepţi, iar după aceea să te reîntorci”, a spus Vlădan.

Aceeaşi idee a fost susţinută şi de ministrul Economiei, care a afirmat că avocaţii Roman Copper au acceptat iniţial constituirea contului ca garanţie şi publicarea contractului, dar ulterior aceştia vorbeau cu cei pe care îi reprezintă şi se răzgândeau.

Cupru Min a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei.

La sfârşitul anului 2011 compania acumulase datorii de 64,4 milioane lei, la o valoare a capitalurilor proprii de 32,6 milioane lei, cea mai mare datorie fiind către Electrica Distribuţie Transilvania Sud, de 58 milioane lei, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX. Din acest considerent, statul a tratat compania ca fiind în faliment.

Te-ar mai putea interesa și
Netflix înregistrează o încetinire dramatică a numărului de abonați, după un an record în pandemie
Netflix înregistrează o încetinire dramatică a numărului de abonați, după un an record în pandemie
După un an record în care Netflix a adăugat 36 de milioane de abonați în 2020, cel mai popular serviciu de streaming video din lume a înregistrat o încetinire semnificativă a creșterii......
Vacanță cu emoții pentru un milion de români. Grecia e la un pas de scenariul roșu din cauza exploziei COVID 19. Ce se întâmplă cu turiștii de acolo și ce e obligatoriu să știi dacă urmează să pleci?
Vacanță cu emoții pentru un milion de români. Grecia e la un pas de scenariul roșu din cauza exploziei COVID 19. Ce ...
Numărul de cazuri noi de COVID 19 depistate în Grecia a crescut abrupt în ultimele zile, iar țara în care își fac ...
Ioana Mihăilă: 87% din cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 și 91% din decese sunt din rândul persoanelor nevaccinate
Ioana Mihăilă: 87% din cazurile de infectare cu SARS-CoV-2 și 91% din decese sunt din rândul persoanelor nevaccinate
Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, vineri seară, că 87% din noile cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 ...
Cota de piață a mașinilor electrice din statele UE a crescut cu peste 100% în trimestrul II
Cota de piață a mașinilor electrice din statele UE a crescut cu peste 100% în trimestrul II
Cota de piaţă a automobilelor electrice s-a dublat în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al acestui an, dar rămâne ...