1EUR = 4.7798 RON | Bucureşti 10 º

News

Moştenirea PSD la Fondul Sănătăţii: peste un sfert din banii colectaţi au acoperit creşterile veniturilor din spitale. Deficitul s-a triplat

Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, din care e finanţat sistemul sanitar, are deficit de 2,93 de miliarde de lei în primele zece luni ale anului, cel puţin triplu faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica. Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii pentru a acoperi majorările veniturilor acordate personalului din spitalele de stat se apropie de 8 miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie şi sunt cu peste 20% mai mari decât în perioada identică a anului trecut. Mai mult, peste un sfert din banii colectaţi la Fondul Sănătăţii în primele zece luni au mers către spitalele de stat, ca să asigure creşterile succesive de venituri acordate prin Legea salarizării unice, reiese dintr-o analiză făcută de Economica. 

Traseul banilor

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile sociale de asigurări de sănătate (CASS) plătite de salariaţi, dar şi de alte categorii de asiguraţi care achită CASS, din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente, şi numai în mică măsură din contribuţiile plătite de angajatori. Din banii colectaţi la Fondul de Sănătate, CNAS plăteşte medicilor, precum şi celorlaţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate din ţară, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. De asemenea, din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza Legii salarizării unice.

Veniturile personalului din spitale "înghit" tot mai mulţi bani din Fondul Sănătăţii, alimentat de asiguraţi şi de producătorii de medicamente.

Suma plătită din Fondul Sănătăţii (FNUASS) spitalelor pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi a depăşit 7,93 de miliarde de lei în primele zece luni ale anului şi este cu 20,22% mai mare decât în perioada identică a anului trecut, reiese din execuţiile Fondului, comparate de Economica.

Mai mult, în perioada ianuarie – octombrie, suma cheltuită din Fondul Sănătăţii pentru a asigura creşterile de venituri din spitalele de stat reprezintă mai bine de 23% din plăţile totale făcute din Fond, mai arată datele oficiale ale Ministerului de Finanţe şi cele ale CNAS, analizate de Economica.

De asemenea, peste 25% din încasările realizate la FNUASS în primele zece luni au acoperit doar majorările de venituri din spitalele de stat, rezultă din execuţiile Fondului, comparate de Economica. 

Ritmul de creştere a veniturilor la Fondul Sănătăţii, depăşit de cel în care urcă plăţile făcute din Fond.

Cheltuielile Fondului au crescut cu peste 16%, în vreme ce încasările la Sănătate au urcat cu doar 9% în ianuarie – octombrie, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.

Ce categorii de cheltuieli au crescut cel mai mult

  • Medicamentele acordate pacienţilor au costat cu peste 25% mai mult în primele zece luni din 2019 decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele CNAS, obţinute şi comparate de Economica.
  • Suma plătită din Fondul Sănătăţii pentru acoperirea creşterilor veniturilor din spitale a urcat cu peste 20% în ianuarie – octombrie faţă de perioada identică a anului 2018.

Ce venituri au crescut cel mai mult

  • Veniturile colectate din taxa clawback au crescut cu peste 29% în primele zece luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit execuţiilor Fondului, analizate de Economica.

Iată, pe larg, cum arată execuţia Fondului Sănătăţii la sfârşitul lunii octombrie 2019:

Plăţile făcute din Fondul Sănătăţii depăşesc 33,74 de miliarde de lei în primele zece luni din 2019 şi sunt cu 16,21% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, reiese din execuţiile comparate de Economica.

Cei mai mulţi bani plătiţi din Fondul Sănătăţii în primele zece luni au acoperit medicamentele primite de pacienţi, serviciile medicale acordate oamenilor în spitale, precum şi creşterile de venituri din unităţile sanitare de stat, arată execuţiile comparate de Economica.

Punctual, medicamentele, materialele sanitare şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate au costat, în total, 10,75 de miliarde de lei în primele zece luni, cu 23,18% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2018.

  • Din această sumă, 9,29 de miliarde de lei au costat medicamentele acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în primele zece luni, cu 25,15% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în spitale au costat Fondul Sănătăţii aproape 8,9 de miliarde de lei în perioada ianuarie – octombrie 2019, cu 5% mai mult decât în perioada identică a anului 2018, arată execuţiile comparate de Economica.

Sumele virate din Fondul Sănătăţii spitalelor pentru a acoperi majorările veniturilor personalului din aceste unităţi au depăşit 7,93 de miliarde de lei în primele zece luni ale anului şi sunt cu 20,22% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, rezultă din execuţiile Fondului, comparate de Economica.

Serviciile medicale acordate pacienţilor în ambulator au costat Fondul Sănătăţii 3,97 de miliarde de lei în primele zece luni, cu 16,92% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Încasările realizate la Sănătate în primele zece luni

Fondul Sănătăţii a avut venituri totale de 30,8 miliarde de lei în primele zece luni ale anului 2019, cu doar 9% mai mari decât în perioada identică a anului 2018, arată execuţiile Fondului, comparate de Economica.

Cele mai mari surse de bani la Fondul Sănătăţii sunt contribuţiile de asigurări de sănătate, urmate de taxa clawback plătită de producătorii de medicamente.

Fondul Sănătăţii a încasat 26,82 de miliarde de lei din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) plătite preponderent de asiguraţi şi doar într-o măsură nesemnificativă de către angajatori, în perioada ianuarie – octombrie 2019. Suma colectată la Fond din CASS e cu 7,31% mai mare decât cea încasată în primele zece luni ale anului 2018, reiese din execuţiile Fondului, analizate de Economica.

Încasările din taxa clawback plătită de producătorii de medicamente au ajuns la 2,58 de miliarde de lei în primele zece luni din 2019 şi sunt cu 29,2% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată datele CNAS, comparate de Economica.

  • Clawback – o taxă pe cifra de afaceri, introdusă în anul 2009 şi aplicată producătorilor de medicamente – a urcat la 25,21% în trimestrul al doilea din 2019, de la 24,63% în primul trimestru din 2019 şi de la 22,18% în trimestrul al II-lea din 2018, arată datele comunicate pentru Economica de Adrian Grecu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), forul reprezentativ al producătorilor de medicamente ieftine din ţara noastră. Taxa clawback se aplică unitar producătorilor de medicamente generice (ieftine) şi celor de medicamente inovative (scumpe). Creşterea taxei clawback şi algoritmul prin care se stabileşte nivelul ei au condus la dispariţia unor medicamente ieftine din farmacii, pentru că au ajuns să fie neprofitabile financiar pentru producători, şi la creşterea gradului de dependenţă a României faţă de importurile de medicamente, de regulă mai scumpe decât medicamentele ieftine care nu se mai vând în ţară. De exemplu, pentru un medicament generic (ieftin) compensat integral, cu un preţ de producător de 5 lei, taxa clawback este de 35%, adică producătorul trebuie să achite statului român 1,75 de lei clawback. În aceste condiţii, ia amploare exportul medicamentelor ieftine produse în ţară.

Subvenţiile primite de Fondul Sănătăţii în primele zece luni ale anului 2019 depăşesc 1,34 de miliarde de lei şi sunt cu 63,51% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2018, rezultă din execuţiile Fondului, pe care le-am comparat.

Prima rectificare a guvernului Orban

Bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se majorează la venituri cu 1,91 de miliarde de lei, la cheltuieli se majorează cu 2 miliarde de lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei, arată proiectul de Ordonanţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.

Banii vor asigura, în principal, plata veniturilor medicilor din spitale şi plata indemnizaţiilor pentru concediu medical către angajatori, arată proiectul de OUG privind rectificarea bugetară, consultat de Economica.

Pe de o parte, Guvernul suplimentează Fondul Sănătăţii cu suma de 813 milioane de lei pentru asigurarea plăţii majorărilor salariale ale personalului din spitalele publice, potrivit proiectului de act normativ.

Cheltuielile cu asistenţa socială se suplimentează cu 800 milioane lei pentru asigurarea plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale. Menţionăm că indemnizaţiile concediilor medicale sunt plătite salariaţilor de către angajatori, Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate urmând să deconteze angajatorilor sumele plătite salariaţilor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile se suplimentează cu suma de 400 milioane lei pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală.

Cheltuielile de personal se suplimentează cu 19,7 milioane lei pentru asigurarea drepturilor salariale pentru personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate şi a Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Pe de altă parte, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate scad cu 1,35 de miliarde de lei, pe fondul evoluţiei principalilor indicatori ai pieţei muncii şi ca urmare a extinderii asigurării la sănătate fără plata contribuţiei (CASS) în domeniul construcţiilor, potrivit proiectului de Ordonanţă a Guvernului cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2019.

Citeşte şi: 

De ce dispar medicamentele ieftine din farmacii: taxa clawback a crescut la peste 25%, iar la finalul anului ar putea urca la 29%

Taxa plătită de producătorii de medicamente, a doua cea mai mare sursă de bani la Fondul din care e finanţat sistemul sanitar în primul semestru

Loading...

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO