Două companii ruseşti, Gazprom Neft şi Gazprom, deţin 44,9%, respectiv 11,3% din acţiunile NIS, însă trebuie să îşi vândă acţiunile pe care le deţin la această companie petrolieră ca urmare a sancţiunilor americane. Statul sârb deţine 29,9% din acţiunile NIS, în timp ce restul aparţine micilor acţionari şi angajaţilor companiei.
„Suntem informaţi că reprezentanţii Gazprom discută, printre alţii, cu grupul maghiar MOL, şi nu avem nimic împotrivă. Maghiarii sunt prietenii noştri”, le-a spus jurnaliştilor Vucic.
Acesta a adăugat: „Trebuie să finalizăm asta cânt mai curând posibil, până în 15 ianuarie”.
Băncile au oprit procesarea plăţilor NIS în urma sancţiunilor. Iar operatorul conductei JANAF din Croaţia a oprit livrările de ţiţei către rafinărie.
De asemenea, Vucic a anunţat că acordul Serbia privind aprovizionarea cu gaze din Rusia va fi extins cu încă trei luni. Statul balcanic rămâne unul din puţinii cumpărători de gaze ruseşti din Europa.
Serbia doreşte să adere la Uniunea Europeană, iar Guvernul de la Belgrad se confruntă cu presiuni din partea Occidentului pentru a se conforma sancţiunilor impuse de UE Rusiei, dar până acum nu a luat măsuri.
Ţările vecine Serbiei se confruntă cu probleme similare, de când Washingtonul a impus sancţiuni separate companiilor petroliere ruseşti Lukoil şi Rosneft în octombrie. Lukoil deţine rafinării vitale de petrol în Bulgaria şi România, precum şi alte infrastructuri energetice în Serbia, Croaţia, Muntenegru şi Macedonia de Nord.