După eliminarea ultimelor restricţii care îi vizau pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, numărul românilor şi bulgarilor sosiţi în Germania în luna ianuarie 2014 a crescut cu 9.850, ceea ce reprezintă cu 80 % mai mult faţă de anul anterior, conform unei analize interne a Institutului pentru Cercetare Ocupaţională şi a Pieţei Muncii (IAB). În februarie au intrat în Germania alţi 8.933 cetăţeni din aceste două ţări, cu 24 % mai mult faţă de perioada similară din 2013. Drept urmare, numărul cetăţenilor români şi bulgari aflaţi în Germania a crescut până la un total de aproximativ 430.000 – astfel încât aceştia au ajuns să reprezinte aproximativ 5,5 % din cele aproape 7,7 milioane de străini care trăiesc în Germania.
Datele IAB înlătură însă temerile, exprimate frecvent în actuala campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, privind o aşa-zisă ‘imigraţie a sărăciei’, majoritatea imigranţilor sosiţi fiind bine pregătiţi profesional şi găsindu-şi rapid un loc de muncă în Germania, remarcă specialiştii. Astfel, până la sfârşitul lunii ianuarie, numărul angajaţilor proveniţi din cele două ţări a crescut cu 13.281.
Până acum, nici Institutul pentru Cercetare Ocupaţională şi a Pieţei Muncii, nici Agenţia Federală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Germania nu dispun de date care să demonstreze că numeroşi imigranţi din cele două state ar fi solicitat, la scurt timp după sosirea în Germania, asistenţă socială, acordată în cadrul programului Hartz IV. Date oficiale în legătură cu aspect sunt disponibile doar până la sfârşitul anului 2013 şi indică o uşoară creştere a numărului de beneficiari români şi bulgari ai programului Hartz IV. La momentul respectiv, această cifră se situa la 45.260, de unde rezultă că fiecare al zecelea român, respectiv bulgar stabilit în Germania, primea asistenţă de la Oficiul Forţelor de Muncă.
Chiar şi aşa însă, acest grup social rămâne sub media înregistrată pentru ansamblul străinilor care trăiesc în Germania, menţionează Spiegel.
IAB atenţionează totuşi că există unele regiuni care se confruntă cu o acumulare a problemelor. Astfel, în Berlin, aproape unul din patru cetăţeni români sau bulgari beneficiază de asistenţă în cadrul programului Hartz IV, în Frankfurt şi Offenbach raportul este de aproximativ unu la şapte. Destinaţiile predilecte ale imigranţilor români şi bulgari sunt oraşele Duisburg, Hamburg şi Nürnberg, notează IAB, care constată că problemele dispar, de regulă, pe măsură ce imigranţii se integrează şi îşi perfecţionează cunoştinţele de limba germană.