Grecia şi creditorii săi internaţionali nu au reuşit să finalizeze evaluarea programului de asistenţă financiară

Adaugă-ne ca sursă preferată

Preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a condus discuţiile dintre miniştrii de Finanţe ai celor 19 state din zona euro. El a declarat că încă mai trebuie rezolvate câteva probleme înainte de finalizarea evaluării, inclusiv un acord asupra reformelor şi a strategiei fiscale pe termen mediu a Greciei.

‘O finalizare a rapidă a celei de-a doua evaluări a programului de asistenţă financiară este în interesul tuturor’, le-a declarat jurnaliştilor Dijsselbloem.

El şi-a exprimat optimismul prudent în rezolvarea tuturor divergenţelor, apreciind că economia elenă s-a redresat mai rapid decât se estima şi se pare că au fost depăşite ţintele fiscale pe 2016.

‘Încă trebuie să ajungem la un acord privind reformele de pe piaţa forţei de muncă, din sectorul energiei şi alte domenii’, a afirmat şeful Eurogrupului, adăugând că echipele de experţi ar putea reîncepe curând la Atena evaluarea programului de asistenţă financiară.

Discuţiile vor continua până la viitoarea reuniune a Eurogrupului, programată în 20 februarie.

‘Grecia nu va adopta noi măsuri pentru majorarea veniturilor, pe lângă cele acceptate în schimbul programului de asistenţă financiară’, a afirmat miercuri premierul Alexis Tsipras, pe fondul sporirii divergenţelor cu creditorii internaţionali.

‘Susţin categoric că nu este cazul să adoptăm noi măsuri pe lângă cele anunţate deja şi, în special, nu pentru perioada de după încheierea programului de asistenţă’, a declarat Tsipras, într-un interviu acordat publicaţiei elene I Efimerida Ton Syntakton.

Al treilea pachet de asistenţă financiară obţinut de Grecia – în valoare de 85 de miliarde de euro – prevede un program masiv de privatizare. Banii obţinuţi vor fi folosiţi la achitarea împrumuturilor primite pentru recapitalizarea băncilor şi pentru finanţarea investiţiilor.

Creditorii internaţionali vor ca Grecia să obţină şi să menţină un excedent primar, după plata dobânzilor, de 3,5% din PIB, dincolo de 2018.