Guvernul a aprobat electorata

„Prin aceste facilităţi fiscale acordate populaţiei îndatorate se urmăreşte majorarea veniturilor disponibile şi, de aici, creşterea consumului cu efecte favorabile asupra creşterii economice”, potrivit unui comunicat de presă al Executivului.

Premierul Victor Ponta a anunţat la începutul şedinţei de Guvern că azi va fi adoptată ordonanţa care permite înjumătăţirea ratei la bancă pe o perioadă de doi ani.

„Vreau să anunţ public că astăzi avem pe ordinea de zi şi vom adopta o ordonanţă de modificare, e vorba de creditul fiscal, acea prevedere care permite celor care au rate la bancă să li se înjumătăţească rata pe o perioadă de doi ani iar noi vom suporta deducând din impozit dobânda suplimentară. Vreau doar să spun că dacă am făcut ceea ce trebuia pentru mediul de afaceri, am păstrat cota unică, scutim de impozit profitul reinvestit chiar de la 1 iulie şi reducem CAS de la 1 octombrie, şi mulţumesc Senatului care a votat deja această lege, trebuie şi pe partea socială. Am dat întâi pensiile, salariile, am redus TVA-ul, de la 1 iulie se măreşte salariul minim la 900 de lei şi acest nou sprijin pentru cei care au rată la bănci ne va ajuta nu doar pe plan social, dar şi pe plan economic, pentru că rămân mai mulţi bani în economie şi ăsta e un lucru extrem, extrem de important”, a declarat Ponta.

În realitate nu este vorba despre un credit fiscal, ci de o deducere fiscală, prin care debitorii vor scuti maximum 144 de lei pe lună.

Deducerea specială pentru credite sau „electorata”, cum a numit-o presa, este una dintre măsurile anunţate de guvern cu mult înainte să fie aprobate.

Prezentată iniţial (neoficial) sub forma unui credit fiscal, electorata a fost pusă în dezbatere publică ca o modificare a Codului Fiscal prin care debitorii care îşi restructurează creditele în perioada următoare pentru doi ani vor primi ulterior, tot timp de doi ani, o deducere fiscală la o sumă egală cu valoarea redusă din rată, dar nu mai mult de 900 de lei.

Deşi suma de 900 de lei pare mare, în realitate aceasta reprezintă doar un cuantum la care nu se mai aplică impozitul pe venit de 16% (aşa cum se întâmplă şi în cazul deducerii personale), şi banii care se întorc la debitorul cu contract de muncă nu pot fi mai mulţi de 144 de lei, aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici.

Însă 144 de lei reprezintă suma maximă care se poate întoarce la debitorul contribuabil şi este foarte greu de atins în realitate. Pentru această deducere specială se pot califica doar debitorii care au un venit de până la 2.000 de lei (încă nu ştim dacă este vorba de brut sau net), care fac o restructurare pe doi ani prin care rata lunară se reduce cum maximum jumătate. Şansele ca un debitor cu un venit de 2.000 de lei să îşi plătească în mod curent ratele de 1.800 de lei sunt foarte reduse. Potrivit proiectului de ordonanţă, debitorii trebuie să aibă creditele la zi sau întârzieri de sub 90 de zile.

Amânarea la plată a până la jumătate din rata lunară nu se face fără costuri pentru debitor, nici în mod normal, nici în condiţiile speciale ale electoratei.

Proiectul de OUG spune că sumele neplătite în perioada de rată redusă se împart, ulterior, în mod egal, într-o perioadă egală cu prima, şi se adaugă la rata „normală”, ceea ce face ca la expirarea perioadei de rată redusă, rata curentă să crească brusc. De asemenea, creditul se prelungeşte cu perioada solicitată la restructurare (maximum 2 ani). Un avantaj pentru clientul băncii este reprezentat de faptul că băncile n-au voie să îi pună dobânzi mai mari clientului pentru restructurare.

Dintr-o simulare făcută de ECONOMICA.NET, în cazul unui credit de de 35.000 de euro pe 25 de ani, cu o dobândă de 7% pe an, rata este de 247 de euro (1.086 lei), reducerea ratei la 120 de euro timp de doi ani va genera mari costuri suplimentare pentru debitor, şi un şoc al creşterii ratei după expirarea perioadei de rată redusă. Asta în timp ce debitorul primeşte înapoi din taxele pe salariu, de la angajator, maximum 84 de lei pe lună, echivalentul a 19 euro la cursul actual.

După expirarea perioadei de rată redusă, rata lunară creşte la 362 de euro. În total, în 24 de luni, suma care i se întoarce din taxe este de 1.008 lei (230 de euro), ceea ce înseamnă că efortul său doar pentru această perioadă este de 2.670 de euro.

Însă asta nu e tot. Prelungirea creditului cu doi ani face ca costul total al acestuia să crească cu încă 1.100 de euro, astfel că gaura totală din restructurare este de peste 3.700 de euro, dintre care cea mai apăsătoare sumă este cea de după perioada de rată redusă.