Guvernul vrea să instituie piaţa de capacităţi în România. Vom plăti şi mai mult pentru energia electrică?

Ministerul Energiei a scos la licitaţie un studiu pentru a afla cum se poate institui în România piaţa de capacităţi de energie electrică. Instituţia solicită elaborarea sa cât mai rapidă, intenţia sa fiind ca primele contracte aferente mecanismului de capacitate să se încheie chiar în acest an.
Mihai Nicuţ - Dum, 03 feb. 2019, 19:43
Guvernul vrea să instituie piaţa de capacităţi în România. Vom plăti şi mai mult pentru energia electrică?

Ministerul Energiei intenţionează să demareze o procedură de achiziţie publică pentru contractarea serviciului de elaborare a unui „Studiu privind dezvoltarea unui mecanism de capacitate”, adaptat condiţiilor specifice ale României, se arată în anunţul publicat pe site-ul Ministerului.

De ce este nevoie de această piaţă

„Până la momentul realizării unei pieţe energetice europene integrate şi maturizării tehnologiiilor regenerabile şi de stocare (sub diverse forme), pe fondul creşterii tot mai accentuate a penetrării surselor regenerabile de energie în sistemul electroenergetic, este nevoie de capacităţi de rezervă de putere care, deşi uneori ne-economice în condiţiile unei pieţe competitive, devin esenţiale”, scrie ]n document.
„Prin rezerva de capacitate se creează o capacitate-tampon, adică capacităţi suplimentare pe lângă capacităţile aczive pe piaţa energiei electrice. Aceste capacităţi suplimentare sunt necesare pentru menţinerea echilibrului între generarea şi consumul de energie electrică în anumite situaţii extraordinare, imprevizibile”, mai arată Ministerul.

„Astfel, pentru a preveni un eventual deficit de energie electrică în diversele situaţii care pot să apară în operarea sistemului energetic naţional, statele membre au posibilitatea să instituie diverse tipuri de mecanisme de asigurare a capacităţilor de producţie.

Un astfel de mecanism asigură menţinerea echilibrului dintre generarea şi consumul de energie electrică în anumite situaţii extraordinare, imprevizibile, fiind la dispoziţia operatorului de transport şi sistem astfel încât să se asigure în orice moment siguranţa aprovizionării cu energie electrică a consumatorilor aceea, mecanismele de asigurare de capacităţi oferă o remuneraţie suplimentară producătorilor de energie electrică care participă la piaţa de capacităţi, în plus faţă de veniturile obţinute prin vânzarea de energie electrică pe piaţă, în schimbul menţinerii capacităţii existente sau a dezvoltării de investiţii în noi capacităţi.
Întrucât această remuneraţie suplimentară poate avea un impact asupra concurenţei pe piţa internă a energiei electrice, mecanismul de capacitate dezvoltat trebuie evaluat în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat”, arată Ministerul.

Vizat este cărbunele

Piaţa de capacităţi nu este o noutate (11 ţări europene au sau au avut un astfel de mecanism) şi există diverse forme pin care se asigură subvenţionarea unor producători care să fie capabili să asigure echilibrul în momente critice. Ideea este simpla, după cum reiese de mai sus: anumite capacităţi de producţie trebuie să fie plătite suplimentar ca să „stea” dar să poată produce când e nevoie de ele, situaţie în care evident vor primi şi banii pentru energie. Întebările care trebuie să răspundă studiul sunt simple: ce tip de capacităţi intră pe această piaţă şi cine le plăteşte: va fi subvenţie de la buget, va fi un cost socializat de toţi consumatorii de energie sau va fi o penalitate doar pentru cei care dezechilibrează sistemul (aproape de mecanismul actualei pieţe de echilibrare). Şi, în final, cât se va plăti?

De-a lungul timpului, din discuţiile cu oficialii responsabili de energie, s-a cristalizat ideea că statul român ar dori această piaţă pentru a ajuta termocentralele pe cărbune, care au un cost mai mare de producţie inclusiv prin faptul că trebuie să plătească mult pentru certificatele de emisii, dar despre care se spune că sunt necesare pentru siguranţa sistemului.

Însă, şi aici statul român are o problemă, pentru că s-a gândit prea târziu la introducerea acestei pieţe. Ultimele norme ale Comisiei Europene instituie o limită de emisii de 550 g de CO2 provenit din combustibili fosili per kWh de energie electrică. Centralele electrice noi care emit peste această limită nu vor mai putea participa la mecanismele de asigurare a capacității. Centralele electrice existente care emit mai mult de 550 g de CO2 provenit din combustibili fosili per kWh și mai mult de 350 kg de CO2 în medie pe an per kW instalat vor putea participa la mecanismele de asigurare a capacității până la 1 iulie 2025.

Or, în acest moment, centralele pe cărbune din România emit mai mult de 550 g/kWh, potrivit vocilor din industrie deci, chiar dacă viitorul design al pieţei le va permite să intre în acest mecansim, soluţia pentru cărbune nu va fi decât temporară. Totul va depinde de discuţiile dintre Guvern şi Comisie.

Te-ar mai putea interesa și
Inginerii Continental din Timișoara și Iași dezvoltă Unități Zonale de Control, o nouă componentă-cheie a mașinilor moderne
Inginerii Continental din Timișoara și Iași dezvoltă Unități Zonale de Control, o nouă componentă-cheie a mașinilor ...
Specialiști grupului Continental din România colaborează, în echipe internaționale, pentru dezvoltarea așa-numitelor așa-numitelor Unități Zonale de Control (Zone Control Units - ZCU) pentru......
Parlamentul European a votat în favoare unor noi norme privind îmbunătățirea calității aerului
Parlamentul European a votat în favoare unor noi norme privind îmbunătățirea calității aerului
Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 381 de voturi pentru, 225 împotrivă şi 17 abţineri, acordul politic provizoriu ...
Lanțul de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și vizează locul doi în topul restaurantelor de tip quick service de pe piața locală
Lanțul de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și vizează locul doi ...
Lanțul românesc de restaurante Spartan a înregistrat o cifră de afaceri de 48 de milioane de euro în 2023 și mizează ...
ARF: Toate companiile de transport feroviar de călători sunt începând de astăzi integrați și activi în sistemul Ghișeul Unic
ARF: Toate companiile de transport feroviar de călători sunt începând de astăzi integrați și activi în sistemul Ghișeul ...
Toţi cei şase operatori de transport feroviar de călători care prestează servicii publice sunt integraţi şi activi ...