Harta spitalelor în care rugineşte aparatura medicală cumpărată de Ministerul Sănătăţii

Ministerul Sănătăţii a cumpărat pentru 32 de spitale din ţară aparatură şi echipamente medicale noi, de 16,8 milioane de lei, între 2006 şi 2010. Aparatele ruginesc şi acum în depozitele spitalelor pentru care au fost cumpărate. Spitalul Marie-Curie, spitalul Bagdasar Arseni, spitalul Colentina, spitalul de urgenţă Slobozia, spitalul de urgenţă Giurgiu sunt doar câteva exemple. ECONOMICA.NET îţi spune în ce spitale rugineşte aparatura medicală scumpă şi de ce.
Cristina Şomănescu - mie, 22 feb. 2012, 15:00
Harta spitalelor în care rugineşte aparatura medicală cumpărată de Ministerul Sănătăţii

În perioada 2006-2010, 32 de spitale din ţară au primit aparatură medicală în valoare totală de 16,8 milioane de lei, pe care nu au pus-o în funcţiune, de cele mai multe ori din cauza lipsei infrastructurii specifice şi a expertizei de specialitate. Achiziţiile au fost finanţate de la bugetul de stat și din venituri proprii (accize) ale Ministerului Sănătăţii şi au fost repartizate către spitalele în cauză de minister, potrivit Raportului Curţii de Conturi din decembrie 2011.
Aparatura nu a fost transferată către spitale care aveau expertiză şi infrastructura necesară pentru a o folosi. Ci a rămas „în conservare”, în depozitele spitalelor. O excepţie – spitalul Colentina.

Unde rugineşte aparatura medicală scumpă cumpărată de Ministerul Sănătăţii

19 aparate şi echipamente medicale noi au fost cumpărate de Minister pentru Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „MS Curie” București, între 2009-2010. Au costat în jur de 7 milioane de lei. Ele nu sunt puse în funcţiune. Iată de ce: lipsa personalului de specialitate (medici specialişti şi personal cu calificare medie) și nerecepţionarea spaţiilor destinate funcţionării compartimentelor (un corp nou de clădire rezultat în urma extinderii şi reamenajării în acest scop a unor spaţii deja existente), amenajate de către Asociaţia „Inima Copiilor”.

„În cadrul proiectului „Inima Copiilor pentru Marie Curie”, al cărui obiectiv îl constituie înfiinţarea unei secţii cu 2 compartimente: cardiochirurgie pediatrică şi neurochirurgie pediatrică, la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „MS Curie” București s-au achiziţionat, conform listelor de investiţii şi programelor anuale de investiţii aprobate pentru fiecare exerciţiu financiar, 19 aparate şi echipamente medicale, în valoare de 7.095 mii lei, finanţate din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii (accize), care nu sunt puse în funcţiune, amplasate şi instalate în spaţiile secţiilor de chirurgie cardiovasculară şi neurochirurgie pediatrică, pregătite pentru desfăşurarea în condiţii optime a actului medical”, se explică în Raportul Curţii de Conturi.

Aparatură şi echipamente medicale de 3,9 milioane de lei, cumpărate de Ministerul Sănătăţii pentru Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar Arseni” București. Nu au fost puse în funcţiune. Iată unde au mers banii:

Într-o instalaţie de climatizare și tratare specială a aerului pentru săli de operaţie, care a costat 492.000 lei;
Două sisteme de sterilizare cu plasmă STERAD NX, în valoare de 1,72 milioane de lei;
Patru sisteme de sterilizare cu plasma STERAD 100S, care au costat 1,7 milioane de lei;
Aparatura și echipamentele medicale au fost achiziţionate în același an (adică 2007) în care clădirea (Corpul A al spitalului) în care trebuiau instalate a intrat în consolidare. Prin urmare, s-a mai ratat o investiţie, care urma să deservească blocul operator și secţia de sterilizare.

Între 2007-2008, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu s-au achiziţionat aparatură medicală și instalaţii în valoare totală de 391.000 lei, din fonduri de la bugetul de stat și din venituri proprii (accize) ale Ministerului Sănătăţii.
Cu banii au fost cumpărate: un aparat pentru explorări funcţionale cu elementele componente de 86.000 lei, un electroencefalograf de 59.000 lei și 2 instalaţii de tratare specială a aerului pentru blocul operator, de 246.000 lei.

În 2007 s-a cumpărat aparatură medicală de 1,8 milioane lei, la Spitalul Clinic Colentina. Ea nu a fost pusă în funcţiune.
Vorbim de un sistem de sterilizare cu plasmă a dispozitivelor medicale, de capacitate medie STERAD100S; 2 sisteme de sterilizare cu plasmă a dispozitivelor medicale de capacitate mică STERADNX; 1 sterilizator cu abur complet automatizat, de capacitate medie. De data aceasta, aparatura a fost transferată către alte spitale.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Slobozia: în 2007 s-au cumpărat 2 instalaţii de tratare a aerului în valoare de 231.000 lei, care nu se folosesc pentru că sunt mari consumatoare de energie electrică și suprasolicită reţeaua electrică a întregului spital.
Pentru acelaşi spital s-au mai cumpărat 3 truse laparoscopie în valoare de 373.000 lei, utilizate în medie la 2-3 intervenţii anual din lipsă de pacienţi.

Nouă defibrilatoare achiziţionate în anul 2009 pentru dotarea ambulanţelor tip A1 și A2 existente în dotarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Caraș-Severin – nu au fost utilizate până la data efectuării misiunii de audit, din cauza lipsei personalului medical specializat. Au costat 485.000 de lei şi erau depozitate în magazia serviciului judeţean de ambulanţă, la momentul efectuării misiunii de audit.

Aparatură medicală şi grupuri electrogene în valoare de 188.000 lei, achiziţionate în perioada 2006-2010 de către Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie şi de către Centrul de Sănătate Şomcuta Mare – Maramureş, unităţi care şi-au încetat activitatea în luna martie 2011 ( în baza prevederilor HG nr. 212/09.03.2011 pentru aprobarea programului de interes naţional „Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoane vârstnice”). Nu au fost utilizate.

O trusă laparoscopie şi un grup electrogen, în valoare de 143.000 lei, achiziţionate în perioada 2006-2010, de către Spitalele Orăşeneşti Târgu Lăpuş şi Vişeul de Sus – Maramureş – neutilizate din cauza lipsei de fonduri necesare pentru refacerea instalaţiei electrice din spital, care e într-o stare precară.

Te-ar mai putea interesa și
Lucian Ovidiu Heiuş, ANAF: România nu poate să treacă de 35% – 36% de încasări fiscale în PIB, în condiţiile actualului nivel de impozitare
Lucian Ovidiu Heiuş, ANAF: România nu poate să treacă de 35% – 36% de încasări fiscale în PIB, în condiţiile ...
România nu ar putea să depăşească 35% - 36% de încasări fiscale în PIB, în condiţiile actualului nivel de impozitare, dacă nu ar mai fi evaziune fiscală, a declarat, vineri, preşedintele......
BNR: Economia românească va stagna aproape în totalitate în trimestrul doi din acest an. Inflația din T1 a fost determinată de șocurile globale asupra ofertei
BNR: Economia românească va stagna aproape în totalitate în trimestrul doi din acest an. Inflația din T1 a fost determinată ...
Membrii Consiliului de Administraţie al BNR estimează că în trimestrul al doilea din 2022 se va înregistra o cvasistagnare ...
TAROM organizează pentru a doua oară zboruri pentru copii de 1 iunie
TAROM organizează pentru a doua oară zboruri pentru copii de 1 iunie
TAROM organizează pentru a doua oară zboruri pentru copii de 1 iunie. A doua ediție a evenimentului "Avion cu motor, ia-mă ...
Germania respinge propunerea Comisiei Europene pentru consituirea unei datorii comune a statelor membre UE pentru reconstrucția Ucrainei
Germania respinge propunerea Comisiei Europene pentru consituirea unei datorii comune a statelor membre UE pentru reconstrucția ...
Germania se opune constituirii unei noi datorii europene comune pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei, după modelul ...