Îmbătrânirea populației – un factor structural major pentru cererea de medicamente în România, spune Allianz Trade

Iată analiza realizată de Allianz Trade, jucător mare la nivel global în asigurarea creditului comercial și analiza riscului de țară, despre piaţa farmaceutică:

În Europa Centrală și de Est, România se poziționează printre cele mai mari piețe farmaceutice, cu venituri de peste 5,5 miliarde euro în 2024 și o rețea de peste 8.200 de farmacii, una dintre cele mai ridicate densități per capita din regiune. Sectorul acoperă medicamente eliberate pe bază de prescripție, produse OTC, suplimente alimentare și retail farmaceutic, având o importanță structurală pentru sistemul de sănătate și pentru piața muncii, cu peste 21.000 de farmaciști activi, majoritatea din generații tinere, arată Allianz Trade.

Modelul local este orientat preponderent către medicamente generice, atât în producție, cât și în consum, reflectând nivelul relativ scăzut al cheltuielilor publice per capita pentru sănătate. Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân modeste comparativ cu Europa Occidentală, iar producția de medicamente inovatoare sau biologice este limitată, România bazându-se în mare măsură pe importuri.
Din perspectiva comerțului exterior, aproximativ 53% din exporturile de produse medicinale și farmaceutice sunt direcționate către alte state membre UE, iar 47% către piețe extra-UE, ceea ce reflectă integrarea sectorului în lanțurile europene de producție și distribuție, potrivit Allianz Trade.

Demografia, principalul motor al cererii interne

În timp ce la nivel global populația continuă să crească, România urmează o traiectorie diferită, marcată de scădere demografică și emigrare. Totuși, îmbătrânirea populației reprezintă un factor structural major pentru cererea de medicamente. Speranța de viață în România se situează la aproximativ 76–77 de ani, sub media UE de aproximativ 81 de ani, însă ponderea populației vârstnice este în creștere. Această evoluție susține cererea pentru tratamente destinate bolilor cardiovasculare, oncologice, neurodegenerative și altor afecțiuni cronice. De asemenea, segmentul medicamentelor pentru obezitate și diabet înregistrează o dinamică pozitivă. În România, 20–25% dintre adulți sunt clasificați drept obezi, sub media UE, dar în creștere, ceea ce indică un potențial de dezvoltare pe termen mediu pentru terapiile dedicate afecțiunilor metabolice, reiese din analiza Allianz Trade.

Presiuni pe costuri

Evoluția producției industriale de produse farmaceutice în perioada 2018–2025 a fost marcată de fluctuații semnificative, reflectând sensibilitatea sectorului la ciclurile de export, la condițiile din lanțurile globale de aprovizionare și la șocurile externe, inclusiv cele asociate pandemiei.
În ceea ce privește prețurile, pe fondul scumpirii ingredientelor active importate, al energiei și al logisticii, perioada 2022–2023 a fost caracterizată de o creștere accentuată a costurilor de producție. Creșterea prețurilor la producători a depășit 20%, în timp ce transmiterea către prețurile finale a fost întârziată de mecanismele de reglementare și de sistemul de rambursare. Ulterior, în 2024–2025, dinamica inflației s-a temperat, însă presiunile macroeconomice generale s-au intensificat din nou în a doua parte a anului 2025, pe fondul eliminării plafonării prețurilor la energie și al majorărilor de taxe, arată Allianz Trade.

Cu toate acestea, contextul macroeconomic rămâne dificil. Economia României a crescut modest în 2024 și 2025, cu aproximativ 0,9% anual, iar pentru 2026 este estimată o creștere de circa 0,7%, în condițiile consolidării fiscale necesare pentru corectarea deficitelor ridicate. Potrivit analizei, România rămâne una dintre cele mai vulnerabile economii din Europa Centrală și de Est, cu deficite bugetare și externe semnificative și cu riscuri de finanțare în creștere. Astfel, segmentul medicamentelor esențiale rămâne relativ rezilient, având o cerere inelastică, în timp ce segmentele discreționare, precum cosmeticele sau produsele de îngrijire personală, pot fi mai sensibile la încetinirea economică.

La nivel european, autorizarea noilor medicamente este coordonată de European Medicines Agency, iar în România implementarea și procedurile naționale sunt gestionate de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Durata procesului de dezvoltare și aprobare a unui medicament rămâne ridicată, în general între 8 și 12 ani. În România, accesul efectiv al pacienților la terapii inovatoare este influențat în principal de procedurile de stabilire a prețurilor și de negociere a rambursării, mai degrabă decât de constrângeri științifice sau regulatorii la nivel european. Mai mult, adoptarea inteligenței artificiale în cercetare și dezvoltare are potențialul de a accelera studiile clinice și de a optimiza procesele administrative, inclusiv cele legate de evaluarea și introducerea pe piață a noilor terapii.

Pentru 2026, piața farmaceutică din România este așteptată să înregistreze o creștere nominală pozitivă, susținută de factori structurali precum îmbătrânirea populației, extinderea segmentului OTC și a suplimentelor și consolidarea rețelelor de retail. Totuși, limitările capacității locale de producție și dependența de importuri pentru ingrediente active și produse inovatoare rămân constrângeri structurale.
Pe termen lung, competitivitatea sectorului va depinde de capacitatea de a atrage investiții în producție și digitalizare, de îmbunătățirea absorbției fondurilor europene și de consolidarea disciplinei fiscale, într-un context macroeconomic încă fragil. Astfel, industria farmaceutică din România intră într-o perioadă de ajustare, în care reziliența cererii pentru medicamente esențiale se confruntă cu presiuni bugetare, competiție intensificată și nevoia de adaptare rapidă la schimbări tehnologice și demografice, conchide Allianz Trade.