În faţa celei mai mari ameninţări ruseşti din ultimii 25 de ani, statele NATO îşi reduc cheltuielile militare

Adaugă-ne ca sursă preferată

Doar o singură ţară dintre cele 14 state analizate (13 din Europa plus Canada) au crescut în acest an bugetul pentru apărare peste pragul de 2% din PIB, nivel solicitat de conducerea alianţei Nord-Atlantice în acest an pentru a face faţă ameninţării din ce în ce mai vizibile a Federaţiei Ruse. Este adevărat că acest prag trebuie atins abia în 2024, dar un raport publicat zilele trecute de European Leadership Network arată că, în ciuda politicii din ce în ce mai agresive a Rusiei, bugetele pentru apărare scad în acest an, în loc să crească.

Datele arată că cei mai preocupaţi de cheltuielile de apărare sunt europenii apropiaţi geografic de Rusia sau care, în trecut, au fost sub sfera de influenţă a fostei Uniuni Sovietice. Singura ţară, care în acest an, a crescut bugetul Apărării peste pragul de 2% din PIB este Estonia. Creşteri ale cheltuielilor militare, ca procent în PIB, se mai întregistrează în Polonia, România, Lituania sau Norvegia. O menţiune: Guvernul olandez n-a uitat de tragedia în care un avion al companiei Malaysian Airlines, plecat de la Amsterdam, a fost doborât de separatişti deasupra estului Ucrainei, iar 193 de olandezi au murit. Cheltuielile militare ale statului olandez cresc în 2015, pentru prima dată în ultimii 10 ani, în condiţiile în care în mod tradiuţional scădeau. Creşterea este de 400 de milioane de euro.

Cei trei piloni ai alianţei din Europa, Marea Britanie, Germania şi Franţa, vor consemna o scădere a cheltuielilor militare în acest an. Bugetul pentru apărare al Marii Britanii va fi de circa 1,88% din PIB (48,4 miliarde de euro), faţă de 2,07% anul trecut. De fapt, în condiţiile în care Rusia îşi sporeşte prezenţa militară, şi nu doar în Ucraina, în 2015 cheltuielile militare ale Marii Britanii sunt cele mai mici din ultimul sfert de secol.

La fel, Germania, cea mai mare economie europeană. Bugetul pentru apărare este, în acest an, de 32,26 miliarde de euro (1,09% din PIB). Mai puţin decât cei 1,14% din PIB anul trecut sau 1,3% în 2013. Situaţie care îi face pe autorii studiului să se întrebe dacă Germania va putea contribui la nevoile generale ale NATO în materie de apărare, mai ales că au sesizat şi „probleme tehnice şi o lipsă de personal calificat”.

Bugetul Franţei este de 31,4 miliarde de euro, şi reprezintă 1,5% din PIB, la fel ca şi anul precedent, iar situaţia actuală a finanţelor franceze nu oferă prea multe şanse pentru o creştere a cheltuielilor nici în viitor.
Dintre ţările de lângă noi care şi-au redus bugetele pentru apărare în acest an, se remarcă Bulgaria şi Ungaria. Prima este un partener tradiţional al Rusiei, în timp de Ungaria s-a remarcat în ultima vreme printr-o strângere a relaţiilor cu Rusia lui Putin.

Evident, cel mai mare susţinător al bugetului NATO sunt Statele Unite ale Americii, care suportă circa 75% din cheltuielile alianţei. Chiar dacă, în acest an, cheltuielile cu apărarea sunt puţin mai mari decât în 2014 (513 miliarde de euro, faţă de 511,2 miliarde), ca procent în PIB au scăzut, de la 3,6% anul trecut, la 3,4% în acest an.