În sfârșit vești bune pentru românii cu credite. Și statul are de câștigat. Dobânzile de referință ROBOR scad considerabil, sub 6%. Cine pierde?

Indicele ROBOR la trei luni (3M), în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, o serie de credite ipotecare și unele credite în lei pentru IMM-uri, a scăzut miercuri, 28.01.2026, la 5,89% pe an, de la 5,90% pe an cât a fost în şedinţa precedentă, potrivit datelor emise de Banca Naţională a României (BNR). Prin comparație, la începutul anului 2025, indicele ROBOR 3M era 5,92%.

Totodată, data de 28 ianuarie a mai marcat o premieră: indicele la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă și toate creditele în lei pentru IMM-uri, a coborât la 5,99% pe an, de la 6,01%/an marţi.

Este pentru prima dată când indicele ROBOR la 6 luni scade sub 6%, mult sub dobânda de politică monetară, care este de 6,5%. Putem spune altfel, că piața monetară este mult mai dinamică și o ia în fața deciziilor de politică monetară. BNR a dat totuși un semnal la ultima ședință de politică monetară spunând că nu va mai crește dobânda cheie.

Economiștii șefi din bănci se așteaptă ca la ședința din luna mai, BNR să înceapă ciclulș de reducere a dobânzilor. Pînă atunci însă, piața o ia înaintea băncii centrale. Citește și de ce scade ROBOR.

Cine câștigă de pe urma acestor reduceri ale indicilor ROBOR, stabiliți pe piața interbancară? În primul rând firmele și persoanele fizice care au credite legate de acest indicator. Reducerea la rate generată de scăderea ROBOR nu este neapărat una semnificativă: de câțiva lei sau zeci de lei în funcție de specificul creditului. Dacă trendul va continua însă, scăderea s-ar putea să fie o gură de oxigen pentru firmele care au ceva dificultăți în această perioadă.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, arată că nivelurile indicatorilor ROBOR la 3 și 6 luni se îndreaptă către nivelul de 5,5%, dobânda oferită de BNR pentru facilitatea de depozit a băncilor comerciale. Dobânda la facilitatea de depozit este însă cu un punct sub dobânda cheie de 6,5%, ceea ce oferă un avantaj net firmelor care au împrumuturi de rambursat în această perioadă. La aceasta se adaugă și inflația, net superioară indicatorilor de referință și bineînțeles, dobânzii de politică monetară.

Titluri de stat cu randamente real negative

Un alt câștigător net al scăderii ROBOR este statul român, prin Ministerul Finanțelor. Este mai mult decât probabil că această scădere a indicelui ROBOR va antrena și scăderea dobânzilor la care se împrumută statul român. Cel puțin pe piața internă.

”Este anul în care foarte multe emisiuni de titluri de stat ajung la scadență. Răscumpărarea lor la un cost mai mic nu poate fi decât benefică statului”, spune Adrian Codirlașu. Ministerul Finanţelor a pus în transparenţă un proiect de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”.

Proiectul de act normativ are în vedere modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1264/2010 pentru aprobarea programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”, astfel încât valoarea Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (Programul MTN) să crească de la 90 miliarde EUR la 99 miliarde EUR. Proiectul de act normativ este o inițiativă a Ministerului Finanțelor.

În ciuda necesarului unei finanțări ”uriașe”, așa cum arată Adrian Codirlașu, citând din clasicii finanțelor mondiale, ”Datoriile unuia sunt activele altuia!”. În traducere, chiar dacă statul se va putea împrumuta mai ieftin datorită scăderii ROBOR, rămâne de văzut cât vor accepta investitorii să se împrumute la dobânzi real negative. Pentru că, dacă luăm în calcul inflația, dobânzile la titlurile de stat pe termen scurt la ora actuală sunt real negative.

Astfel, dobânda la titlurile de stat al României pe 6 luni a ajuns la 5,90% iar cea la un an 5,93%, în condițiile unei inflații de 9,7% în decembrie 2025. Practic, randamentele oferite de statul român sunt real negative pentru plasamentele pe termen scurt. Nici pe termen lung nu este mai grozav, dar măcar acolo există varianta scăderii inflației.

Așa cum explică Adrian Codirlașu, nici pentru statul român nu este extraordinar pentru că se împrumută acum mai mult, profitând de dobânzile mai mici, dar, per total cumpără mai puțin cu mai mulți bani. Este acea iluzie monetară de care vorbesc economiștii.

Ceea ce este sigur însă, este faptul că dobânzile, chiar și la credite de retail sau IMM, au început să scadă în avanpremiera deciziei BNR din luna mai. La asta ajută momentan și sentimentul pozitiv al agențiilor de rating care vor păstra probabil România în categoria Investment Grade. Există totuși riscurile unor turbulențe externe care ar putea da total peste cap aceste previziuni. De exemplu, dacă s-ar dezintegra NATO, toate țările din Europa Centrală și de Est ar intra în Junk, așa cum au anunțat deja toate agențiile de rating la unison.