Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie atacă la CCR proiectul de lege privind executarea pedepselor la domiciliu şi în weekend

Decizia de sesizare a CCR a fost luată joi în cadrul secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

„Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au constituit în Secţii Unite (…) pentru sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la exercitarea controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare, asupra Legii privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate”, arată ICCJ.

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 26 aprilie 2018, au sesizat Curtea Constituţională asupra aspectelor de neconstituţionalitate cuprinse în Legea privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate”, arată instanţa supremă.

Plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat miercuri , cu 170 de voturi „pentru”, 81 „împotrivă” şi şase abţineri proiectul legislativ privind măsurile alternative de executare a pedepselor. Astfel prin decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică. PNL a anunţat că va ataca modificările la Curtea Constituţională.

Luni, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat aport favorabil proiectului, cu 13 voturi „pentru”, nouă voturi „împotrivă” şi două abţineri.

În 11 aprilie, Comisia juridică a decis că persoanele condamnate pentru infracţiuni cu violenţă sau care au profitat de starea de neputinţă fizică sau psihică a victimei, persoanele condamnate pentru corupţie şi persoanele recidiviste nu vor putea să îşi ispăşească pedeapsa acasă sau în weekend.

De asemenea, Comisia juridică a decis că „măsura alternativă de executare a pedepsei privative de libertate a executării la domiciliu constă în executarea la domiciliu a pedepsei privative de libertate cu supraveghere din partea unor lucrători anume desemnaţi de către Ministerul Afacerilor Interne cu sau fără brăţară electronică”.

O altă prevedere stabileşte că judecătorul de supraveghere a privării de libertate va dispune stabilirea unei măsuri alternative de libertate pentru persoanele care au executat, fara a fi sanctionate, jumatate din fracţia minimă de executat in sistemul penitenciar.

Astfel, hotărârea privind stabilirea măsurii aplicării acesteia se comunica deţinutului in termen de 3 zile de la pronunţare, iar în situaţia in care a fost amanata aplicarea unei masuri alternative de executare a pedepsei, deţinutul poate contesta hotararea tot in 3 zile de la comunicare ei, la judecatoria din raza locului de deţinere, dar hotararea pronunţata de judecătorie este definitiva.

Potrivit amendamentelor adoptate de Comisia juridică, măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt măsuri de natură judiciară, dispuse de judecătorul de supraveghere a executării pedepsei, constând în înlocuirea măsurii executării pedepsei principale cu închisoarea în regim de detenţie cu măsura executării acesteia la domiciliu, în libertate sau în regim special penitenciar. Astfel, judecătorul de supraveghere a executării pedepsei poate dispune una dintre măsurile alternative pentru persoanele condamnate, care au efectuat fracţia de 1/5 din pedeapsă necesară pentru luarea în discuţie a regimului de detenţie, membrii comisiei au decis că este vorba despre persoane condamnate la pedepse de până la 5 ani.

Proiectul mai prevede că măsurile alternative de executare a pedepsei privative de libertate sunt executarea la domiciliu a pedepsei, executarea fracţionată a pedepsei privative de libertate în timpul săptămânii la domiciliu şi în zilele de sâmbătă şi duminică într-un centru special înfiinţat pentru această măsură de executare, precum şi executarea pedepsei în regim mixt, la domiciliu, cu prestarea de zile de muncă în folosul comunităţii în echivalent.

La decizia judecătorului, condamnaţii pentru fapte fără violenţă, care nu sunt recidivişti şi care au o pedeapsă de maximum cinci ani, beneficiază de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi duminică.