Încă o ţară din zona euro se pregăteşte pentru ajutor extern

Slovenia, care a adoptat moneda euro în anul 2007, evaluează „povara fiscală” generată de acoperirea pierderilor din industria financiară după ce Nova Ljubljanska Banka, cea mai mare instituţie de credit din ţară, a avut nevoie de o majorare de capital din partea guvernului.

Premierul Janez Jansa a declarat săptămâna trecută că Slovenia „riscă un scenariu grecesc”. Mai târziu, la summit-ul UE de la Bruxelles, liderul sloven a afirmat că guvernul „face tot posibilul să găsească o soluţie”, să evite o situaţie care ar impune solicitarea unui ajutor extern.

„Este tot mai probabil ca Slovenia să fie următoarea mică economie care va cere un bailout de la Uniunea Europeană, care ar fi concentrat pe sectorul bancar”, comentează pentru Bloomberg un economist al BNP Paribas, din Varşovia.

Ciprul a devenit săptămâna trecută cel de-al cincilea stat din zona euro care a solicitat finanţare multilaterală, din cauza impactului crizei din Grecia asupra băncilor locale. Grecia, Irlanda şi Portugalia au solicitat ajutor extern odată cu creşterea dobânzilor la împrumuturile pe 10 ani peste pragul de 7%, iar Spania a cerut o linie de finanţare de 100 miliarde euro pentru recapitalizarea băncilor din ţară, lovite grav de prăbuşirea pieţei imobiliare.

Costurile de finanţare a Sloveniei au crescut săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din februarie, randamentul obligaţiunilor cu maturitatea în 2021 atingând vineri 6,1%.

Convergenţa PIB-ului pe locuitor din Slovenia către media europeană a frânat, fiind la acelaşi nivel ca înainte de aderarea la UE, în 2004. Slovenia este cel mai bogat stat care a intrat în UE după 2004. Economia slovenă se va contracta în acest an cu 2%, estimează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Guvernul sloven a adoptat mai multe măsuri în acest an pentru reducerea cheltuielilor publice cu aproximativ 800 milioane euro, după ce deficitul bugetar a atins anul trecut 6,4% din PIB. Printre decizii se umără scăderea salariilor din sectorul public şi a prestaţiilor sociale.

Banca centrală a cerut în repetate rânduri guvernului să recapitalizeze instituţiile de credit, dependente de Banca Centrală Europeană pentru lichiditate.

„O nouă escaladare a crizei euro, care ar împinge dobânzile la niveluri prohibitive, ar forţa probabil o solicitare către FMI şi UE. Nu pare că s-a ajuns încă acolo, însă (Slovenia – n.r.) probabil că nu este prea departe”, spune William Jackson, economist la Capital Economics, Londra.

Nova Ljubljanska Banka (NLB) a avut nevoie de o recapitalizare de 381 milioane euro, guvernul şi agenţiile de stat contribuind cu întreaga sumă după ce al doilea mare acţionar al băncii, KBC Groep NV, s-a retras din tranzacţie pentru că nu a obţinut aprobarea Comisiei Europene.

KBC, cea mai mare bancă şi companie de asigurări din Belgia după valoarea de piaţă, a primit în 2009 un ajutor de stat de 7 miliarde euro. Guvernul sloven a iniţiat procedura de majorare de capital ca „soluţie temporară”, încercând să-şi reducă participaţia majoritară la 25% plus o acţiune.

Ministrul Finanţelor Janez Sustersic a afirmat anterior că NLB are nevoie de „mult peste” 500 milioane euro pentru a relua creditarea şi a stimula economia. Banca a împrumutat 1,2 miliarde euro de la BCE, a afirmat directorul general Bozo Jasovic.

„Cred că vom evita solicitarea pentru ajutor”, a spus Sustersic la începutul acestei săptămâni, notând că NLB va fi stabilă timp de cel puţin un an după primirea majorării de capital de la guvern.

Datoria de stat a Sloveniei a crescut de peste două ori de la adoptarae euro, la 47,6% din PIB, şi va avansa în acest an la 54,7% din PIB, potrivit estimărilor Comisiei Europene.