Ioan Niculae, acuzat că şi-a trecut ilegal averea sub sechestru pe numele soţiei, fiicei şi iubitei

Ioan Niculae este acuzat că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător, cu ajutorul Domniţei Niculae (fosta soţie), Adina Elena Niculae (fiică) şi Nicoleta Mariana Toncea (actuala iubită).

Cele trei femei au fost chemate joi la DIICOT, împreună cu Ioan Niculae, şi puse sub acuzare pentru săvârşirea infracţiunilor de sustragere de sub sechestru şi spălare a banilor.

În acelaşi dosar, procurorii au început urmărirea penală pe numele unor funcţionari de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI), acuzaţi că l-au ajutat pe Niculae să-şi înstrăineze bunurile aflate sub sechestru: Cristina Nica, referent OCPI Bucureşti; Alexandrina Anduţa Diaconu (fostă Sultana), şef Serviciu Publicitate Imobiliară în cadrul OCPI Teleorman; Anca Daniela Salcie, registrator BCPI Zimnicea; Doina Maria Beceanu (fostă Lincu), asistent registrator BCPI Zimnicea.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, Ioan Niculae a sustras de sub sechestru mai multe bunuri, angrenând în aceasta activitate infracţională atât membri ai familiei sale ori persoane cu care se afla în relaţii de prietenie, cât şi funcţionari din cadrul Oficiilor de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.

Astfel, pentru a obţine timpul necesar scoaterii bunurilor de sub sechestru şi vânzarea cesionarea acestora către terţi, el a instigat funcţionari din cadrul OCPI să comită infracţiunea de abuz în serviciu prin lipsirea de efecte a Ordonanţei 146/ D/P/2010 din data de 8 iunie 2012, prin care s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului în vederea recuperării prejudiciului, trimisă instituţiilor abilitate pentru luarea măsurilor legale.

Operaţiunile de înregistrare în registrele aferente nu au fost efectuate ori au fost efectuate cu mare întârziere, după ce Ioan Niculae a finalizat acţiunile de vânzare/cesionare a bunurilor sechestrate.

Sumele de bani astfel dobândite au fost introduse în circuitul civil dându-li-se aparenţa obţinerii licite a lor.

Astfel, Ioan Niculae a înstrăinat fără drept un imobil situat în Bucureşti, compus din clădire având suprafaţa totală de 1.859 mp şi teren intravilan de 1.662 mp, din care 492,45 mp ocupaţi de construcţie. Imobilul a fost vândut de soţii Ioan şi Domniţa Niculae fiicei lor, Adina Elena Niculae, în data de 22 iunie 2012, la preţul de 1.300.000 de euro.

Ordonanţa de punere sub sechestru a fost trimisă la OCPI Bucureşti în data de 13 iunie 2012, fiind înregistrată cu numărul 19194 din 15 iunie 2012 şi repartizată de directorul unităţii către registratorul şef în data de 18 iunie 2012.

După multiplicare în vederea trimiterii către unităţile subordonate, adresa de înaintare pentru Sectorul 1 a fost predată în data de 19 iunie 2012 referentului Cristiana Nica.

Aceasta nu a dispus trimiterea actului către Sectorul 1, păstrând adresa până în data de 16 octombrie 2012, fapt prin care a înlesnit sustragerea bunului imobil de sub sechestru.

Un alt imobil înstrăinat de Ioan Niculae este o clădire-locuinţă şi anexe, din cărămidă şi lemn, cu o suprafaţă de 662 mp şi teren intravilan de 6.000 mp, situată pe raza municipiului Zimnicea.

Bunurile au fost vândute în data de 19 iunie 2012 cu preţul de 1.000.000 de lei de către soţii Niculae către Nicoleta Toncea, printr-o persoana mandatată să semneze contractul de vânzare-cumpărare.

Ordonanţa de punere sub sechestru (în care pe lângă bunurile din Zimnicea figurau şi bunuri situate pe raza localităţilor Năsturelu şi Nanov din judeţul Teleorman,) s-a primit la OCPI Teleorman în data de 14 iunie 2012.

Adresa de înaintare către Birourile de cadastru aferente a fost preluată de Alexandrina Anduţa Diaconu, şef Serviciu Publicitate Imobiliară, efectuându-se înregistrările aferente localităţilor Năsturelu şi Nanov, fără a trimite adresă şi la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Zimnicea, fiind astfel înlesnită sustragerea de sub sechestru.

Urmare a acestui demers, prin încheierea nr. 4901 din 19 iunie 2012, Anca Salcie, registrator, şi Doina Beceanu, asistent registrator în cadrul BCPI Zimnicea, au respins cererea de înregistrare a măsurii asiguratorii a sechestrului, invocând lipsa calităţii de proprietar a lui Ioan Niculae.

Comunicarea respectivei încheieri s-a efectuat de îndată către Ioan Niculae şi Nicoleta Mariana Toncea, în timp ce comunicarea către DIICOT – Structura Centrală s-a făcut abia în data de 18 iunie 2014.

Bunurile sustrase de sub sechestru au fost folosite de Nicoleta Mariana Toncea pentru garantarea unui credit ipotecar, sens în care evaluarea făcută de evaluatorul specializat a fost efectuată în data de 14 iunie 2012, adică anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare, stabilea o valoare de garanţie mult mai mare decât preţul de vânzare-cumpărare, respectiv de 8.599.625 de lei.

De asemenea, Ioan Niculae şi-a vândut părţile sociale deţinute la SC Interagro SRL, SC Intercereal SRL, SC Pensiunea Artemis SRL, SC Donau Fish SRL şi SC Interagro SA.

Acţiunile deţinute la Interagro SA au fost vândute de Ioan Niculea către fiica sa, Adina Elena Niculae, iar celelalte către Nicoleta Mariana Toncea, deşi măsura sechestrului fusese comunicată oficial societăţilor în cauză încă din data de 13 iunie 2012.

După audierea membrilor familiei Niculae, procurorii DIICOT au emis, în conformitate cu dispoziţiile legale privind confiscarea specială şi măsurile asiguratorii, ordonanţe de punere sub sechestru asigurator a mai multor bunuri deţinute de Ioan Niculae, Domniţa Niculae, Nicoleta Mariana Toncea şi Adina Elena Niculae, printre acestea regăsindu-se inclusiv bunurile sustrase de sub sechestru.

Iniţial, Ioan Niculae a fost pus sub acuzare, alături de alte 40 de persoane, funcţionari publici cu funcţii de conducere din cadrul SNGN Romgaz, Ministerul Economiei, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din municipiul Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale. Printre cei acuzaţi se află şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu.

În sarcina acestora se reţine că au desfăşurat activităţi infracţionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane USD patrimoniului SNGN Romgaz SA şi bugetului consolidat al statului şi au avut drept consecinţă punerea în pericol a sistemul energetic naţional.