1EUR = 4.7669 RON | Bucureşti 19 º

Finanţe şi bănci

Iohannis a discutat cu Ponta şi Isărescu despre aderarea României la euro. Preşedintele va organiza consultări cu partidele

Preşedintele Klaus Iohannis a discutat joi, la Palatul Cotroceni, cu prim-ministrul Victor Ponta şi guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, despre procesul aderării ţării la zona euro, urmând ca şeful statului să organizeze consultări cu partidele parlamentare pentru un consens în această direcţie, scrie Agerpres.

28 mai, 2015 | Agerpres

'Având în vedere complexitatea deosebită a procesului de aderare la zona euro, domnul preşedinte Klaus Iohannis a lansat consultări pe această temă, astfel încât România să fie cât mai bine pregătită iar adoptarea euro să fie în beneficiul tuturor cetăţenilor', arată Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, discuţiile purtate de preşedintele Iohannis cu premierul Ponta şi guvernatorul Isărescu au avut în vedere identificarea principalelor etape şi responsabilităţi economice şi instituţionale ale procesului de trecere la euro, conform angajamentelor asumate de Guvern în cadrul Programul de convergenţă 2015-2018.

În cadrul discuţiilor s-a decis înfiinţarea unui Comitet de Coordonare a procesului de adoptare a monedei comune, care să asigure proiectarea, coordonarea şi monitorizarea etapelor şi responsabilităţilor implicate pentru atingerea acestui obiectiv.

Administraţia Prezidenţială precizează că în perioada următoare şeful statului va organiza consultări cu partidele politice, pentru identificarea unui consens politic naţional privind aderarea României la zona euro.

'Un asemenea consens va permite adoptarea unei strategii naţionale de trecere la euro şi a unui calendar riguros de măsuri economice, monetare, legislative şi instituţionale, care să asigure României un parcurs economic stabil şi predictibil', se arată în comunicat.

Şeful statului i-a invitat joi la Cotroceni pe premierul Victor Ponta şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a discuta despre procesul aderării României la zona euro.

 

Isărescu despre adoptarea euro: Să ne gândim bine dacă menţinem ţinta de 1 ianuarie 2019. Zilele intră în sac

Data de 1 ianuarie 2019, pentru adoptarea euro, nu mai este doar ambiţioasă, ci devine foarte ambiţioasă, şi trebuie să ne gândim bine dacă menţinem această ţintă şi ce avem de făcut pentru că, deşi România îndeplineşte toate cele cinci criterii de la Maasrticht, există încă riscul unor derapaje care sunt extrem de costisitoare, a declarat la sfârşitul lunii aprilie guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, la conferinţa 'Calea României către Zona Euro'. Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR a declarat recent că "Estimările BNR sunt că trebuie să creştem PIB/ locuitor la paritatea puterii de cumpărare cu cel puţin 10 procente procentuale pentru a fi suficient de competitivi în interiorul Uniunii Monetare".

'Discuţia trebuie să intre pe un câmp extrem de serios. Suntem deja în aprilie 2015 şi încă nu avem o foaie de parcurs. (...) Dacă nu trecem în clar ce avem de făcut în fiecare trimestru, nu avem o foaie de parcurs, stabilirea unui 2019 sau oricare altă dată ar fi va fi lipsită de credibilitate şi ne va crea mai multe probleme. Ne vom încâlci în tot felul de explicaţii, iar aici credibilitatea este esenţială', a subliniat Isărescu.

Mugur Isărescu a precizat că, deşi România îndeplineşte criteriile nominale pentru adoptarea euro, iar convergenţa reală a avansat, disparităţile regionale s-au adâncit în timp.

Citeşte şi Adoptarea euro: facem cincinalul în 4 ani jumate?

'Ne-am apropiat de UE, dar ne-au crescut disparităţile regionale. Ne-am apropiat cu Bucureştiul şi alte câteva oraşe, dar ne-am îndepărtat cu celelalte regiuni', a subliniat guvernatorul BNR.

În aceste condiţii, Isărescu spune că 'nu ar fi fără temei pentru România să fixeze o ţintă, deşi celelalte ţări au adoptat o atitudine de genul 'aşteptăm şi vom vedea. 2019 s-ar părea că nu este chiar fără temei dacă ne uităm la criteriile de la Maastricht. Dar trebuie să ne gândim bine dacă menţinem această ţintă şi ce avem de făcut', a mai spus şeful BNR.

În opinia sa, cel mai mare pericol este încetăţenirea ideii că adoptarea euro este un simplu schimb de bancnote şi este doar treaba BNR. 'Este mai mult decât fals', a mai spus şeful băncii centrale.

El a precizat că acest obiectiv trebuie asumat de întreaga societate şi parafat printr-un act, fie că este vorba de o declaraţie în Parlament, o lege sau un pact politic.

'Era timpul să discutăm despre drumul pe care România îl are de parcurs, cu atât mai mult cu cât, printr-un consens politic, este adevărat, mai mult verbal, şi printr-un angajament trimis la Washington, noi am stabilit o ţintă şi, de la un punct încolo, fără să exagerez, zilele intră în sac. Adică timpul devine scurt pentru a ne atinge ţinta', a precizat Isărescu.

În privinţa necesităţii de a avea o ţintă clară, guvernatorul BNR a spus că, din experienţa sa, a constatat că 'în România, fără o dată ţintă, lucrurile nu se realizează. 'De aceea este bine să avem o dată ţintă. Data ţintă poate să contribuie la realizarea consensului politic, absolut necesară pentru un proiect de ţară, care să treacă dincolo de ciclul electoral', a explicat Isărescu.

În plus, în opinia şefului băncii centrale, o dată ţintă poate reprezenta o ancoră pentru politici macroeconomice consistente, coerente şi corecte.

'În cei 25 de ani, am ajuns la concluzia că România deraiază destul de repede în ceea ce priveşte politicile macroeconomice. Un derapaj macroeconomic, cred că ne-am convins, este extrem de costisitor în timp, în bani, în efort, iar costurile sociale sunt imense. În 25 de ani niciodată nu am văzut situaţia macroeconomică de acum, dar să nu ne îmbătăm cu apă rece, să nu găsim un bun prilej să ne abatem de la acest traseu şi să intrăm iarăşi în derapaj', a avertizat guvernatorul BNR.


Isărescu: Nu avem timp să facem pasul către ERM II la 1 ianuarie 2016

Adoptarea euro la 1 ianuarie 2019 presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016, însă nu suntem încă pregătiţi să facem pasul acesta, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

'Părerea mea este că noi nu suntem în faţa acestei anticamere, deşi ar trebui să intrăm în 2016. Nu avem timp să facem pasul acesta. Ar trebui mai întâi să discutăm ce înseamnă ERM II, ce înseamnă tot acest exerciţiu care este un exerciţiu că economia stă unde trebuie ea să stea, cursul stă unde trebuie, prin forţele pieţei, nu că îl sprijină, nu că îi pune proptele banca centrală, dobânzile sunt unde trebuie.... Dar noi nu suntem cu rezervele minime obligatorii unde trebuie! În Uniunea Europeană sunt undeva în jur de 2%. (...) La noi, la valută sunt încă 14%. Să le aducem la 2% ne mai ia ceva timp. Deci noi, ăştia de la Banca Naţională, care spunem că am fi cel mai bine pregătiţi pentru a intra în zona euro...', a explicat guvernatorul BNR în cadrul conferinţei 'Calea României către Zona Euro'.

În opinia sa, există încă incertitudini privind cursul de schimb. 'Va fi acesta cursul de echilibru şi când RMO se vor duce către 2%? Şi când lichiditatea din piaţă nu va mai fi cea care este în prezent? Bănuiesc că, dacă ne pregătim bine, nu vom avea nevoie de mai mult de doi ani, doi ani şi jumătate (perioada minimă necesară de staţionare în ERM II - n.r)', a mai spus Isărescu, precizând, însă, că, în prezent, nu suntem în măsură să spunem că vom rămâne în ERM II doar atâta timp, dacă am intra rapid.

Şeful BNR a mai spus că, în comparaţie cu alte ţări, avem în mare măsură un curs de schimb stabilit de piaţă, dar mai există probleme de credibilitate din cauza intervenţiilor BNR motivate, în mare măsură, de excesul de lichiditate. 'În ERM II cursul trebuie să fie cvasi-stabil, dar prin forţele pieţei, fără să intervii', a subliniat Mugur Isărescu.

El a adăugat că, în cazul în care cursul se mişcă mai mult decât permit limitele ERM II, se pierde credibilitatea şi trebuie să stăm mai mult în anticameră, ceea ce 'nu este o chestiune uşoară, nu este chiar o glumă'.

Ce trebuie să facă România pentru trecerea la euro, în opinia lui Isărescu

Eliminarea surselor de inflaţie reprimată, a deficitelor cvasifiscale generate de restructurarea companiilor de stat, presiunile date de necesitatea cheltuielilor pentru infrastructură, dar şi procesul de aliniere a rezervelor minime obligatorii la nivelul din Uniunea Europeană reprezintă provocări ale economiei româneşti în procesul de adoptare a euro, susţine guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

'Tehnic, data ţintă pe care am stabilit-o, la nivel verbal, presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) la 1 ianuarie 2016. Participarea la acest mecanism, în intervalul de minim doi ani, (...) reclamă şi un anumit nivel de dezvoltare a economiei. (...) Am în vedere, în primul rând, eliminarea surselor de inflaţie reprimată, relevant în acest sens fiind exemplul privind finalizarea liberalizării pieţei energiei, deficite cvasifiscale de tipul celor care rezultă din restructurarea întreprinderilor de stat şi alte surse de presiuni bugetare viitoare date de cheltuielile pentru infrastructură', a declarat miercuri Isărescu într-un seminar referitor la riscul de ţară.

De asemenea, el a reamintit că şi Banca Naţională mai are nevoie de un an, un an şi jumătate pentru încheierea procesului de aliniere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la nivelul din Uniunea Europeană, de 2%, având în vedere că banca centrală are o abordare graduală în acest sens din cauza impactului potenţial asupra cursului de schimb. 'Acesta este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, pe cale de consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase', a subliniat guvernatorul BNR.

În opinia sa, pentru România, asumarea unei date ţintă este o idee bună, dacă acţionează ca un catalizator pentru toţi factorii care trebuie să contribuie la realizare acestui obiectiv. 'Dar dacă data ţintă devine nerealistă sau angajamentul formal nu este însoţit de un plan de acţiuni intermediare concrete şi clar definite, credibilitatea procesului de adoptare a euro este pusă la îndoială şi îşi pierde valenţele pozitive', a avertizat Isărescu.

Mai mult, Isărescu a spus că trebuie să ne asigurăm că stabilitatea indicatorilor macroeconomici, la care România a devenit fruntaşă, este sustenabilă pe termen lung. 'Adoptarea euro indică un angajament perpetuu. Din această perspectivă, cele două tipuri de convergenţă se susţin reciproc. Cea nominală asigură cadrul macroeconomic stabil care facilitează convergenţa reală, în timp ce aceasta din urmă creează premisele sustenabilităţii convergenţei nominale prin reducerea expunerii la şocuri asimetrice', a subliniat Isărescu.

Şeful băncii centrale a amintit şi de modificările intervenite în interiorul zonei euro de la începutul crizei până în prezent, care au făcut ca avantajele să fie mai puţin vizibile decât costurile.

Mugur Isărescu este de părere că acesta este un moment potrivit pentru a evalua calendarul de aderare a euro, în cazul României, mai ales în contextul în care asistăm la o atitudine de expectativă din partea ţărilor din jur, respectiv Bulgaria, Cehia, Polonia, Croaţia şi Ungaria.

Ponta, despre trecerea la euro: Ultimii trei ani ne dau curaj şi optimism că putem să îndeplinim acest obiectiv

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, după întâlnirea cu vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, comisar european pentru moneda euro şi dialog social, că ultimii trei ani dau 'curaj şi optimism' României că îşi poate atinge obiectivul de aderare la zona euro. Autorităţile române au stabilit ca ţintă aderarea la zona euro anul 2019.

'Un obiectiv ambiţios, care presupune eforturi susţinute şi care va implica instituţiile publice, guvernatorul Băncii Naţionale, preşedintele României, Guvernul, Parlamentul, dar şi un efort al întregii societăţi româneşti, un efort pe zona economică şi socială, pentru ca România să fie capabilă cu adevărat să fie un membru puternic al zonei euro şi să aibă o economie capabilă să reziste la competiţia din zona euro. Ultimii trei ani ne dau curaj şi optimism că putem să îndeplinim acest obiectiv', a declarat premierul Ponta, la Palatul Victoria.

El a asigurat Comisia Europeană şi toţi partenerii internaţionali că guvernul pe care-l conduce se angajează să respecte toate obligaţiile privind aderarea la zona euro şi a arătat că acestea, 'până la urmă', sunt în favoarea României, fiind obligaţii care ţin de echilibrul bugetar, de alocarea tuturor stimulentelor pentru creştere economică într-un mod raţional şi de politici macroeconomice pe termen mediu şi lung.

'Toate măsurile pe care le vom lua în continuare, în cadrul noului Cod fiscal, a celorlalte politici economice, vor ţine cont de realitate şi de sustenabilitatea acestora. La fel de adevărat este, însă, că România, chiar şi cu o medie de 3% creştere economică, o medie foarte bună raportată la restul UE, este departe de a atinge standardele economice şi sociale medii ale Europei. Deci, noi trebuie să mergem cu viteză mai mare pentru a recupera aceste decalaje.(...) România nu trebuie să mai ajungă niciodată în situaţia din 2010-2011.(...) Este o situaţie pe care trebuie să o evităm şi pe care putem să o evităm, luând măsuri atente, sustenabile şi bine gândite. Din acest punct de vedere, cred că trendul pozitiv al economiei româneşti poate să continue într-un ritm susţinut şi că obiectivul nostru de aderare la zona euro, aşa ambiţios cum este, poate fi atins printr-o bună colaborare, în primul rând cu instituţiile europene (...) şi printr-o bună colaborare la nivel naţional, între toţi factorii decizionali şi toţi reprezentanţii societăţii', a mai declarat premierul Victor Ponta.

Bucureştiul este deja în zona euro, dar România este trasă în jos de zonele "Las Fierbinţi" - Isărescu

România va putea intra în zona euro abia după ce o autostradă va trece Munţii Carpaţi, pentru a permite şi dezvoltarea altor zone decât câteva enclave unde s-au concentrat investiţiile străine, Bucureştiul fiind pregătit să treacă la euro, dar este tras în jos de Las Fierbinţi, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isărescu anul trecut.

'Convergenţa reală se măsoară foarte complicat, nu este doar PIB pe locuitor ci şi repartizarea dezvoltării pe teritoriul ţării. Nu poţi intra în zona euro doar cu Bucureştiul, ci trebuie să intri cu toată ţara şi trebuie să evaluezi şi consecinţele. În clipa în care am intrat în zona euro se cam egalizează preţurile. Un bucureştean suportă mai bine o creştere a preţului la pâine, nici nu mănâncă prea multă pâine, dar la 100 de kilometri de Bucureşti se cam mănâncă pâine', a mai spus guvernatorul BNR.


Lazea, BNR: Nu poţi intra în zona euro cu oameni care nu înţeleg ce citesc. Educaţia trebuie să fie piatra de temelie

Educaţia ar trebui să reprezinte piatra de temelie pentru dezvoltarea României, în perspectiva aderării la zona euro, pentru că nu poţi adera la euro cu oameni care nu înţeleg ce citesc, susţine economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea.

CELE MAI NOI ȘTIRI

CELE MAI NOI ȘTIRI

OPINII ECONOMICA.NET

NOOBZ.RO

NSTRAVEL.RO

CAPITAL.RO