Iohannis anunță drumul spre independența energetică a României, cu dezvoltarea regenerabilelor și a energiei nucleare

În al doilea rând, se impune realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiilor regenerabile şi nucleare civile”, a spus şeful statului, după şedinţa CSAT, în declarația în care a anunțat creșterea cheltuielilor militare ale României la 2,5% din PIB.
El a precizat că pentru îndeplinirea acestor obiective strategice vor fi necesare decizii politice.
„Trebuie puse în aplicare planuri de acţiune concrete la nivelul instituţiilor competente”, a adăugat şeful statului.

Prin vocea RPIA, industria solară din România anunță că este pregătită să răspundă și să contribuie semnificativ la acest obiectiv național, prin furnizarea de energie curată și la prețuri accesibile, care poate contribui decisiv la limitarea dependenței de importurile de energie.
“În plus, împreună cu RWEA, partenerii noștri din sectorul eolian, ne angajăm să promovăm în mod activ dezvoltarea lanțului valoric național al tehnologiilor energetice curate”, arată RPIA într-un mesaj transmis redacției noastre

Unde suntem și ce planuri sunt

În momentul de față sunt instalați în eolian și fotovolativ 3.000, respectiv 1.400 MW instalați, dar de ani de zile nu a mai apărut niciun MW nou instalat, mai ales în contextul amputării schemelor de sprijin de care au beneficiat investitorii. Totuși, România este în fața celui de-al doilea val al expansiunii regenerabilelor. Sunt proiecte de 38.000 MW noi în regenerabile în diverse faze de dezvoltare iar, în cel mai prost scenariu 9.000 MW vor fi puși în funcțiune până la finalul deceniului, a afirmat Sebastian Enache, director la Monsson, cel mai mare dezvoltator de proiecte din țară. Multe din noile parcuri sunt prevăzute cu capacități de stocare, iar investitorii așteaptă legislația necesară ca să le poată instala.Anul acesta ar urma să fie deja funcționali 200-300 MW noi în fotovoltaic, iar anul viitor circa 500-600 MW.

În ceea ce privește energia nulceară, România are funcționale două rectoare de câte 700 MW fiecare, la centrala nucleară de la Cernavodă. După un blocaj de peste un deceniu și discuții abandonate chinezii, România a semnat un parteneriat cu Statele Unite prin care va construi alte două reactoare (tot CANDU) cu tehnologie occidentală și cu aport al companiilor vestice. Se vorbește despre anii 2030 ca dată de punere în funcțiune a reactorului 3. În plus, compania Nuclearelectrica a semnat un memorandum cu americanii de la NuScale prin care s-ar putea instala reactoare mici modulare – o noutate în domeniul nuclear civil, iar autoritățile române ar dori să aibă o primă astfel de “flotă” undeba la orizontul anului 2027-2028. Tot în 2027, Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită timp de doi ani, pentru a I se prelungi durata de viață cu 30 de ani.