Ionuţ Dumitru: „Nivelul ROBOR indică o politica monetară mai restrictivă decât o arată dobânda BNR”. Repo ar putea fi plafonat de Banca Centrală

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, explică de ce dobânda cheie a BNR menţinută de ceva vreme la 2,5% este o dobândă pe termen scurt, în timp ce ROBOR este un indice de dobândă care poate încorpora inclusiv aşteptările pieţei de majorare a dobânzii de politică monetară pe termen lung, deoarece ROBOR pe trei, şase luni şi chiar un an arată la ce dobândă cheie se aşteaptă piaţa peste respectivul orizont de timp. Tocmai de aceea, faptul că deja avem un ROBOR la o săptămână de peste 3% şi unul la 12 luni la 3,59%, peste rata Lombard, „indică de facto că politica monetară dusă de banca centrală este mai restrictivă decât cea pe care o indică dobânda de politică monetară promovată de aceasta. Până la urmă, nivelul ROBOR este cel care contează într-un control al creditării”, spune Ionuţ Dumitru.

Pentru a nu duce prea mult în sus nivelul ROBOR, la toate termenele, şi bineînţeles din cauza unei diminuări puternice a lichidităţilor din piaţă, BNR a resuscitat în această toamnă repo, o operaţiune de injecţie de lichiditate acordată băncilor pe termen de maximum o săptămână. Săptămâna trecută însă, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că unor bănci a început să le placă prea mult injecţia de lichiditate a BNR şi să se folosească de ea chiar dacă nu au neapărată nevoie.

BNR a organizat până acum licitaţii repo fără limită de sumă, astfel că băncile comerciale au avut posibilitatea să împrumute de la banca centrală câţi bani au avut nevoie, însă este posibil ca BNR să pună cândva o limită de sumă la repo, reiese din declaraţiile gu­vernatorului Mugur Isărescu.

„Dumneavoastră trebuie să explicaţi ce înseamnă o licitaţie cu limită de sumă şi o licitaţie fără limită de sumă. Până acum BNR a organizat numai licitaţii fără limită de sumă, deci băncile comerciale au luat nu cât le-am dat noi, ci au luat cât au avut ele nevoie, întrucât nu au avut nicio limită de sumă. Dacă nu explicaţi deosebirea, când vom pune o limită de sumă, şi este posibil să punem cândva o limită de sumă, în viitor, din anumite considerente, cum veţi mai explica noutatea? Am dat acest exemplu mai tehnic pentru că este şi responsabilitatea dumneavoastră să instauraţi în discursul public din România şi în comunicare o interpretare serioasă”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu.

Ionuţ Dumitru explică faptul că unele bănci au un management mai defectuos al lichidităţilor şi din această cauză au luat din operaţiunile repo ale BNR mai mulţi bani decât au avut nevoie. Acesta explică faptul că o aşa zisă plafonare a repo va însemna alocarea unei sume fixe pe viitor, pro rata, în funcţie de câte cereri vor exista, în funcţie de suma scoasă la repo de către BNR. Mai exact, dacă BNR a anunţat că va face repo de un miliard de lei, iar o bancă a cerut 50 de milioane de lei, fiecare bancă participantă va primi cotă parte din suma totală scoasă de BNR. Adică o alocare proporţională pe fiecare bancă în funcţie de ce a cerut fiecare bancă, nu de cota de piaţă a acesteia sau altceva similar. Totuşi, Ionuţ Dumitru atrage atenţia că o plafonare a repo fără o planificare prealabilă ar atrage după sine creşterea ROBOR.

Pe de altă parte, surse din piaţa bancară atrag atenţia că discursul guvernatorului BNR se referă la faptul că foarte multe bănci comerciale au luat lichidităţi prin operaţiunile repo ale BNR doar pentru a asigura unora dintre investitorii săi instituţionali lichidităţile necesare în lei pentru achiziţia de noi titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor. Mai exact, BNR a vrut probabil să atragă atenţia că nu este moral să finanţezi deficitul bugetar prin operaţiuni repo care să îi ajute pe investitorii străini să achiziţioneze la nesfârşit titluri de stat cu bani de la BNR.