Irimescu: Producătorii sunt foarte reticenţi faţă de o lege împotriva risipei la alimente

”Am discutat cu producătorii şi sunt foarte reticenţi, pentru că se tem să nu se facă exagerări în sensul în care ar putea să fie lăsate produsele până ajung la termenul limită şi atunci ajung în situaţia de a fi vândute cu preţ redus. Chiar unii dintre producători au spus că preferă să le retragă ei şi să le distrugă, decât să fie întregul lanţ afectat. Depinde de seriozitatea noastră în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor. A fost o propunere a preşedintelui Comisiei de agricultură să se plătească fără TVA ceea ce se distribuie după ce se ajunge la termenul limită de consum”, a afirmat Achim Irimescu.

În altă ordine de idei, Achim Irimescu a declarat, pentru Agerpres, că în momentul în care s-a redus TVA la alimente, toată lumea s-a gândit că se va reduce preţul produselor alimentare, dar principalul obiectiv a fost reducerea evaziunii fiscale cu respectivele materii prime.

”Nu cred că acesta a fost scopul principal al reducerii TVA. Era normal să se constate şi o reducere a preţului, dar scopul principal pentru care eu am militat, când eram secretar de stat (2012-2013) a fost pe de-o parte reducerea comerţului la negru şi pe de altă parte, acolo unde este posibil, să venim în întâmpinarea consumatorului cu un preţ mai accesibil. Şi în Occident este aşa. La produsele alimentare de bază, TVA este de 6-7 %. Cred că în România, care are un procent destul de însemnat al populaţiei la sărăcie, este important să-i asigurăm hrana zilnică”, a spus ministrul Agriculturii.

Oficialul guvernamental a mai subliniat că în mod cert comerţul la negru cu produse alimentare s-a redus substanţial.

”Aveam date concrete la pâine, apoi la carne, unde evaziunea era de 360 de milioane de euro doar la carne, acum s-a redus foarte mult, pentru că nu mai este atât de tentant la doar 9%. Sigur, şi organele de control şi-au făcut datoria”, a detaliat Irimescu.

În Parlament s-au depus în ultimii ani mai multe iniţiative legislative împotriva risipei de alimente, în condiţiile în care românii aruncă la gunoi peste 2,2 milioane de tone de alimente anual, aşa cum reiese din estimările Eurostat.

Potrivit datelor prezentate la conferinţea EAT SMART desfăşurată în luna iunie, în România cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei (49%). Acestea sunt urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimentaţiei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), conform datele furnizate de reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Românii susţin că principalele motive care îi fac să arunce mâncarea la gunoi sunt degradarea rapidă (26%), estimarea greşită a cantităţii de alimente care se consumă la o masă (21%), dar şi cumpărăturile în exces (14%), conform unui studiu realizat de InfoCons şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR).

Alimentele care ajung cel mai des la gunoi, în România, sunt mâncărurile gătite (25%), pâinea sau produsele de panificaţie (21%), legumele (19%) şi fructele (16%).