Isărescu: Prognoza BNR asupra inflației pe termen mediu nu este încă alarmantă, iar unele scumpiri sunt tranzitorii

„Nu, în următoarea şedinţă de politică monetară nu ne aşteptăm la asta. Nu sugerează asta comunicatul, dar două lucruri sunt evidente şi reies şi din comunicat şi din analiza situaţiei internaţionale. Perioada dobânzilor scăzute se apropie de sfârşit. Acum în discuţie este numai ceea ce economiştii spun ieşirea. Cum se iese din această perioadă de stimulare chiar excesivă, puternică, a creşterii economice, inclusiv cu dobânzi scăzute. Deci, ca să folosesc iarăşi un termen neromânesc, dar utilizat de noi, timingul, calendarul de ieşire şi de revenire la normalitate este cel mai important, dar este încă sub discuţie. Nu avem aici o certitudine. Certitudinea este că tendinţa este spre normalitate, spre revenirea la normalitate. Şi asta depinde bineînţeles şi de presiunile inflaţioniste. Asta este un lucru cert. Al doilea lucru cert este că noi ne pregătim, de aia spuneam că folosim toate instrumentele, şi aş putea spune că am început deja cu un control mai serios al lichidităţilor pe piaţa monetară, ne pregătim pentru ce va urma. Prognoza noastră este că inflaţia este în creştere. Este însă legată de preţuri administrate pe care nu putem să le influenţăm. Deci ultimele majorări anunţate la gazele naturale vor impinge indicele ceva mai sus, este un fenomen tranzitoriu, din acest punct de vedere pentru că, de exemplu, majorarea preţului la electricitate va ieşi din calculul indicelui preţurilor de consum în luna ianuarie a anului viitor. Şi deci prognoza noastră pe termen mediu, cea la care ne uităm în primul rând, nu este încă, spun eu, alarmantă. Folosesc cuvântul încă pentru că sunt foarte mulţi factori care acţionează în acest sens”, a spus Mugur Isărescu, întrebat dacă ne putem aştepta ca în următoarea şedinţă de politică monetară dobânda cheie să crească.

El a menţionat că BNR va doza foarte bine instrumentele de politică monetară. De asemenea, instituţia se va uita şi la politica fiscală, la ce se va întâmpla în acest context al politicilor generale din România pentru a asigura creştere economică sustenabilă dar şi să ţină inflaţia sub control.

Totodată, întrebat despre datoria publică în creştere, Guvernatorul BNR a spus că ar fi bine să fie menţinută sub 60%.

„Punctul de vedere al Băncii Naţionale este că o datorie publică mai mică este în avantajul ţării, din punct de vederea al inflaţie, al stabilităţii financiare. Dar având în vedere nevoia de resurse, şi interne şi externe, creşterea pe datorie nu este o excepţie, ci dimpotrivă. Dacă vă uitaţi la nivelul Uniunii Europene cam aceasta este regula. Şi noi ne situăm în partea de jos a ţărilor membre a Uniunii Europene. Deci până la 60% nu văd probleme majore pentru România. Mai degrabă aş spune că deficitul bugetar, că de aici este datoria publică, nu vine din altă parte, din faptul că veniturile la buget sunt mai mici decât cheltuielile şi această situaţie durează de 30 de ani, de când a început tranziţia. Deci problema mai mare este ca acest deficit să fie redus treptat, nu brutal, situaţia bugetară şi deci situaţia deficitului bugetar să se consolideze la niveluri scăzute, să ajungem într-un timp rezonabil, şi aici Consiliul Fiscal are prezentată o întreagă strategie cu care noi suntem de acord, la un deficit bugetar sub 3% şi creşterea datoriei publice să nu depăşească 60%. Bine ar fi să se menţină sub 60%, poate chiar în jur de 55% şi apoi să descrească uşor, să se stabilizeze la acel nivel”, a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că este nevoie de reforme, inclusiv în domeniul fiscal, de creşterea veniturilor, o disciplină mult mai severă în domeniul cheltuielilor, evitarea multiplelor excepţii în domeniu încasărilor bugetare.

Pe de altă parte, el a fost întrebat despre predicţiile economistului american Nouriel Roubini, care avertizează că vine o nouă criză, şi a afirmat că „speră din toată inima să nu aibă dreptate”.

Mugur Isărescu a declarat că avem două deficite, deficitul fiscal şi cel de cont curent, şi ar fi bine o situaţie tensionată pe plan internaţional să ne prindă cu aceste deficite la un nivel cât mai scăzut.

Despre presiunea de la începutul pandemiei

Isărescu a recunoscut că presiunea asupra leului a fost mare la începutul pandemiei, când a fost panică, iar populaţia şi-a retras banii din bănci, motiv pentru care BNR a oferit un suport pentru a susţine cursul de schimb leu – euro.

„Au fost mai mari atunci (presiunile pe leu n.r.). A fost chiar o panică pe care am comunicat-o publicului. Am scris un comunicat, ca să spunem aşa l-am scris cu mâna mea, pentru că am mai trăit momente de panică, atunci, la sfârşit de martie şi început de aprilie. A fost panică. Lumea şi-a scos banii din bănci. Unii şi-au luat valuta şi au pus-o chiar în casete în aceeaşi bancă. Ceea ce echivalează cu o ieşire de capital. Deci în momentul în care îţi retragi banii din bancă şi îi treci în numerar creditezi ţara emitentă a bancnotei respective. Dacă iei în dolari creditezi pe americani, dacă iei în euro creditezi Banca Centrală Europeană. Deci acest lucru s-a întâmplat şi atunci. Au trebuit să fie intervenţii mai puternice şi, cu ajutorul băncilor comerciale, temperare a panicii. Panica este un fenomen iraţional, nu poţi să o îmblânzeşti cu o singură măsură. Nu cu mişcări bruşte. Eu am mai trăit aceste fenomene de câteva ori aşa că aveam ceva experienţă. Atunci a fost un suport. În rest aş spune că nu”, a afirmat Mugur Isărescu, întrebat dacă leul a avut nevoie de o susţinere importantă pe perioada pandemiei şi dacă presiunile s-au mai redus.

El a precizat că BNR mai intervine pe piaţa valutară şi a precizat că „nu am vândut niciodată mai mult decât ne-a vândut nouă Ministerul de Finanţe”.

„Noi suntem din acest punct de vedere un intermediar. Vă spun acum pe o cărare simplă, aşa, simplific cu riscurile de rigoare: Ministerul de Finanţe se împrumută pe pieţele externe, de exemplu se iau bani europeni, când are nevoie ca să finanţeze activităţi interne ne vinde nouă la Banca Naţională. În clipa aceea noi creăm masă monetară, deci creăm lichiditate. Şi avem grijă ca în momentele necesare, urmărim chiar atenuarea fluctuaţiilor de curs, nu neapărat aprecierea cursului, ci atenuarea fluctuaţiilor, şi mărirea credibilităţii, mărirea încrederii în moneda naţională, să vindem cam ce cumpărăm de la Ministerul de Finanţe. Nu am vândut niciodată mai mult”, a declarat Mugur Isărescu.

El a menţionat că BNR va publica un indicator care se numeşte rezerva netă a BNR.

De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că au fost momente când MF a vândut un miliard de euro într-o zi.

„Ce s-ar întâmpla? S-ar duce cursul, s-ar aprecia cu 10%, pe urmă s-ar deprecia cu 15%. Deci acesta este rolul nu totdeauna agreat, chiar pe plan intern, de colegii mei, de la politică monetară. Ei sunt pentru mişcări mai ample ale cursului şi aşa mai departe. Eu sincer vă spun nu sunt pentru asta, cu toate că sunt pentru flexibilitatea cursului. Nu are niciun rost să tulburi populaţia şi întreprinderile, să pierzi credibilitate într-o ţară unde avem suficientă instabilitate de toate felurile”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a mai declarat că BNR acceptă o anumită depreciere a cursului şi că niciodată nu „s-a bătut cu tendinţa pieţei”.