Japonia – Ultranaţionaliştii prind curaj

De la alegerea sa în octombrie, această ultraconservatoare s-a angajat într-o confruntare cu China, pregăteşte noi reguli privind străinii şi doreşte să interzică profanarea drapelului japonez, scrie Agerpres.

Partidul său anti-imigraţie, Sanseito, a obţinut, de asemenea, succes electoral cu sloganul „Japonia pe primul loc”.

Gruparea Taikosha are doar aproximativ o sută de membri, majoritatea bărbaţi peste cincizeci de ani.

Unii au mărşăluit luni în uniformă militară la Templul Yasukuni, onorându-i pe soldaţii care au murit în conflictele purtate de Japonia, precum şi pe ofiţerii şi politicienii condamnaţi pentru crime de război după cel de-al Doilea Război Mondial.

„Suntem un grup care are curajul convingerilor sale. Deloc ca acei oameni care se urcă în trenul populismului”, a declarat pentru AFP Naoto Ozawa, în vârstă de 52 de ani, unul dintre liderii Taikosha.

„Aş spune că vremurile ne-au ajuns în sfârşit din urmă. Spunem asta de 40 sau 50 de ani”, adaugă el, referindu-se la platforma „Japonia pe primul loc”.

Totuşi, au puţină apreciere pentru Sanae Takaichi – care frecventa în mod regulat acelaşi Templu Yasukuni înainte de a-şi asuma funcţia de premier şi a exprimat deja opinii revizioniste.

„Pur şi simplu acceptăm”, afirmă Hitoshi Marukawa, în vârstă de 63 de ani, preşedintele grupării, pentru că, în opinia sa, ea întruchipează „politica unei naţiuni învinse”.

Idealul lor este „o Japonie centrată pe Împărat”.

Fondată acum 101 ani, Taikosha pretinde a fi una dintre cele mai mari organizaţii de extremă dreapta din ţară.

Când au mărşăluit, uneori într-un mod dezorganizat, spre Templul Yasukuni, fluturând „Steagul Soarelui Răsărit”, un simbol al militarismului japonez în Asia, s-au înclinat profund în faţa Palatului Imperial.

Apoi s-au urcat în camionete negre acoperite de sloganuri precum „Spiritul samuraiului” şi ale căror difuzoare transmiteau mesaje despre „eliberarea” unei „naţiuni învinse”.

Tensiunile au crescut şi mai mult în apropierea Ambasadei Rusiei, deoarece disputa teritorială dintre Tokio şi Moscova privind insulele împiedică semnarea unui tratat de pace postbelic.

„Afară!”, au strigat protestatarii.

În ciuda schimbărilor recente din Japonia, Taikosha are dificultăţi în a face recrutări. Au apus vremurile în care subcultura „bosozoku” – bandele de motociclişti adolescenţi rebeli – oferea o rezervă de recruţi gata să se lupte cu poliţia antirevoltă.

Directorul general al Taikosha, Gasho Murata, acum funcţionar, este el însuşi un fost bosozoku.

„Pe atunci, tipii ca mine fie deveneau activişti de extremă dreapta, fie yakuza”, îşi aminteşte el, purtând ochelari de soare.

Dar bosozoku practic au dispărut, iar platformele online anonime care promovează idei naţionaliste au proliferat, diminuând apetitul pentru activism offline.

Autorităţile consideră aceste organizaţii „societăţi politice”, dar şi strâns legate de lumea interlopă.

Mulţi „menţin legături strânse cu crima organizată”, „organizaţiile yakuza uneori se deghizează în grupuri de extremă dreapta”, conform unui raport din 2020 al Agenţiei Naţionale de Poliţie.

„Cu siguranţă avem legături” cu yakuza, recunoaşte Marukawa, deşi neagă că membrii săi fac parte din ele.

Descriind yakuza ca exemple ale „căii omului”, Murata afirmă: „Calea lor şi cea a militanţilor de extremă dreapta sunt similare. Este spiritul samuraiului.”

„Când am văzut prima dată dubele Taikosha în copilărie, acei bărbaţi mi s-au părut eroi”, spune Sato, un livrator în vârstă de 33 de ani şi unul dintre cei mai tineri membri.

„Iubesc atât de mult Japonia încât nu am fost niciodată în străinătate”, a adăugat el.