Kovesi, la Consiliul Europei: Legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform înregistrării discursului remise AGERPRES de către biroul de presă al Consiliului Europei, Laura Codruţa Kovesi a făcut o prezentare a tipurilor de activităţi de corupţie cel mai frecvente la nivel guvernamental în România, conform cazurilor instrumentate de DNA.

Kovesi a spus că ‘legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită şi trebuie limitată la durata mandatului lor’ şi s-a referit la cazul unui ministru bănuit că a primit în jur 45.000 euro pentru a-şi influenţa subordonaţii să acorde contracte anumitor firme.

‘Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor DNA de ridicare a imunităţii. Ancheta care îl viza pe ministrul în cauză nu a putut continua, dar a continuat în cazul altor două persoane implicate, care au fost condamnate la (…) închisoare. Ancheta contra ministrului a fost închisă pentru că imunitatea nu i-a fost ridicată. Este evident că în acest caz nu se poate vorbi despre egalitate în faţa legii. De aceea considerăm că legislaţia privind imunitatea miniştrilor trebuie revizuită, imunitatea trebuie limitată la durata mandatului. Respingerea cererii de ridicare a imunităţii nu este motivată, iar votul parlamentarilor nu e public. Este dificil pentru mine să vă spun de ce au fost respinse solicitările în cazurile noastre’, a arătat procurorul-şef al DNA.

Şefa DNA a vorbit şi despre tipologia cazurilor de corupţie instrumentate de DNA în care sunt vizaţi membri ai Guvernului, spunând că ele arată în ce domenii trebuie intervenit pentru prevenirea corupţiei.

‘Cele mai multe tipologii se referă la domeniul achiziţiilor publice, la cum sunt administrate fondurile sau la numirea sau menţinerea unor persoane în anumite posturi’, a spus Kovesi.

Ea a făcut referire la cazuri în care miniştrii ‘primesc bani pentru a încheia contracte cu anumite companii sau pentru a-şi folosi autoritatea asupra subordonaţilor pentru a încheia contracte cu anumite companii’.

O altă tipologie menţionată de Kovesi a vizat cazurile în care un ministru în funcţie a derulat activităţi comerciale incompatibile cu poziţia lui, folosind informaţii obţinute în baza funcţiei sale.

Procurorul-şef al DNA a enumerat câteva măsuri de prevenire a acestor infracţiuni de corupţie la nivel înalt, măsuri pe care le consideră ‘absolut necesare’: reglementări clare privind imunitatea, o mai mare transparenţă în achiziţiile publice, revizuirea procedurilor pentru achiziţiile publice, prioritizarea investiţiilor şi a plăţilor în funcţie de criterii obiective, stabilirea unor criterii clare şi obiective pentru numirea sau menţinerea în funcţie.

Ceilalţi vorbitori la conferinţa de luni au fost secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, procurorul general al Ciprului, Costas Clerides, raportorul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) pe teme privind corupţia, Michele Nicoletti, directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), Giovanni Kessler, şi preşedintele organizaţiei Transparency International, José Ugaz.

Evenimentul a marcat lansarea celei de-a cincea runde de evaluare a GRECO, după ce, la runda precedentă, a fost monitorizată prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. În noua rundă de evaluare, GRECO va monitoriza măsurile pe care le aplică statele pentru a preveni şi combate corupţia în funcţii precum şefi de stat, şefi ai guvernului central, membri ai guvernului central (miniştri), precum şi alte persoane numite politic care exercită funcţii de conducere importante, cum ar fi vice-miniştrii, secretarii de stat, şefii şi membrii birourilor private ale miniştrilor şi înalte oficialităţi politice.

În ceea ce priveşte aceste funcţii, GRECO va examina chestiuni precum conflictele de interese, politicile de recrutare din sfera publică în sfera privată a unor foşti membri ai ramurilor executive şi legislative (aşa numita practică ‘revolving doors’, care include activităţi de lobby – n.r.), declaraţiile de avere şi mecanismele de tragere la răspundere.

Evaluarea GRECO a agenţiilor de aplicare a legii se va concentra pe organisme precum poliţia naţională, inclusiv agenţiile responsabile de controlul frontierelor. Referitor la aceste agenţii, GRECO va acorda o atenţie specială identificării serviciilor şi situaţiilor expuse riscurilor, recrutării de personal, supervizării şi procedurilor disciplinare.