Paradox pe piaţa laptelui. Proprietarul Napolact recompensează fermierii ca să-şi reducă livrările

Surplusul de lapte în statele UE mari producătoare a ajuns la un nivel la care procesatorii au început să plătească fermierii să livreze mai puţin. Royal FrieslandCampina, compania mamă a producătorului Napolact,  a plătit 14,1 milioane de euro pentru a evita supraproducţia. În România, situaţia este însă complet diferită.
Alina Stanciu - joi, 11 feb. 2016, 22:04
Paradox pe piaţa laptelui. Proprietarul Napolact recompensează fermierii ca să-şi reducă livrările

Royal FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari procesatori din industria laptelui la nivel mondial şi unul dintre jucătorii importanţi pe piaţa locală de profil, prin subsidiara FrieslandCampina România, a plătit de la începutul acestui an fermierilor din Germania 14,1 milioane de euro pentru că aceştia şi-au redus cantităţile livrate, potrivit unui comunicat al companiei.

Investiţia, făcută în cadrul unui program lansat de procesator în luna ianuarie 2016, cu scopul de a nu primi de la furnizori mai mult lapte decât poate procesa în perioada 1 ianuarie-11 februarie, a avut ca rezultat reducerea cantităţilor colectate cu 35 de milioane de kilograme în ultimele şase săptămâni. Practic, 60% dintre fermierii Friesland au participat la acest program în cadrul căruia au primit 2 euro pentru fiecare 100 de kilograme de lapte în minus. „Mulţumită acestei măsuri temporare, coroborată cu alte măsuri,  FrieslandCampina a putut cumpăra tot laptele de la fermierii membrii în ultimele şase săptămâni. .(..) Măsura a fost necesară întrucât FeieslandCampina are o capacitate de procesare insuficientă până la mijlocul lunii februarie, urmare a unei creşteri peste aşteptări a livrărilor”, se arată în comunicatul de ieri, 11 februarie, al Friesland.

Bani pentru lapte mai puţin în toată UE

„Procesatorii spun în acest mod că majorarea volumelor într-un mod necontrolat a devenit problematică, şi ar trebui să existe instrumente pentru a rezolva problema. Friesland Campina a optat pentru limitarea voluntară a livrărilor. Pentru că aceasta este o metodă eficientă prin care se pot reduce volumele. Înseamnă că pot fi luate acţiuni pozitive în piaţă pentru prevenirea distorsiunilor”, a declarat pentru AgriLand  Sieta van Keimpema, vicepreşedinte  European Milk Board. Potrivit acestuia, metoda ar trebui să se aplice nu numai în cazul anumitor procesatori ci la nivelul întregii UE, iar procesul să fie gestionat la nivel central.

România vs Germania

Şi în România crescătorii de animale  înregistrează pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil. Embargoul impus de Federaţia Rusă, eliminarea cotelor de lapte în Uniunea Europeană şi încetinirea economică a Chinei au permis creşterea producţiei peste nevoia de consum, cu consecinţe directe asupra preţurilor la poarta fermei. În plus, productivitatea culturilor de primăvară şi vară a fost afectată în mod negativ, din cauza temperaturilor ridicate din lunile iulie şi august 2015 şi a cantităţilor foarte reduse de precipitaţii, astfel că şi costul de producţie a crescut.

Acum, spre exemplu, litrul de lapte se vinde la poarta fermei cu 60 de bani – 1,3 lei, în timp ce  în februarie 2014 preţul mediu era de 1,2 lei la poarta fermei. 

Cu toate acestea, fermierii susţin că, în cazul lor, procesatorul reduce preţul în caz de supraproducţie, iar pentru cantităţile livrate în plus faţă de contract primesc bani mai puţini. „Anul trecut, în primăvară, Friesland a redus preţul pentru laptele livrat în plus de la 1,1 lei la 40 de bani”, a povestit pentru ECONOMICA.NET Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor De Bovine Din România.

„Trebuie ținut cont de faptul că vorbim de două modele de business diferite. Royal FrieslandCampina este o companie fondată de fermieri, care a funcționat, încă de la înființare, ca o cooperativă, in care fermierii sunt acționari (proprietari) ai companiei”, au explicat pentru ECONOMICA.NET reprezentanţi ai FrieslandCampina România.

„În România există şi subproducţie şi supraproducţie”

Potrivit acestora, „în România, problemele sunt altele: există, pe de o parte, o subproducție de lapte materie primă, iar pe de alta, o fluctuație a cantităților disponibile vara, respectiv iarna. Niciuna dintre aceste probleme nu există în țările din vestul Europei. În România, FrieslandCampina colectează tot laptele care întrunește condițiile de calitate și siguranță alimentare și pe care îl poate comercializa în funcție de cererea generata de consum. Suntem, prin urmare, influențați de consum. Iar dacă vorbim de consum, acesta se află încă la un nivel redus față de alte țări europene. De altfel, o arie de interes pentru noi este creșterea continuă a consumului de produse lactate”.

Cum îşi împart fermierii şi procesatorul costurile

Oficialii companiei mai spun că laptele pe care îl colectează reprezintă cantitatea pe care piața românească, la nivel de consumator final, o cere, dar că au probleme cu fluctuaţia de producţie. „În România există aceste fluctuații de producție, provocate de modul în care sunt organizate fermele, care fac ca, în anumite perioade ale anului, să existe o supraproducție, iar în altele să avem o producție sub necesități, cu un rezultat total net negativ”, au mai declarat aceştia.

„În cazul supraproducției, nu este deloc realist să te aștepți ca o companie să colecteze mai mult lapte decât are nevoie, decat poate vinde în raport cu consumul de pe piață, și să transforme acest lapte în produse care pot genera pierderi. În cele mai multe cazuri, acest lucru însă se întâmplă, tocmai pentru susținerea fermierilor din România, care primesc, astfel, mai mult decât compensații, au unde sa livreze laptele produs și au certitudinea că își primesc banii pentru produsul lor. Cantitățile incluse în contracte prevăd și fluctuațiile sezoniere, dar și o marjă de eroare, deci, teoretic, tot ce înseamnă surplus, dincolo de premisele contractuale, nu ar trebui să existe. Cu toate acestea, colectăm mai mult lapte decât cantitățile agreate în contract. Pentru a putea face acest lucru, împărțim costurile cu partenerii noștri fermieri în același mod în care, în perioadele în care avem nevoie de materie primă suplimentară cantităților contractuale, datorită cererii crescute de lapte din piață, oferim bonusuri financiare pentru livrările adiționale.”, explică FrieslandCampina potrivit cărora fermierii din România au nevoie de un real suport în condițiile actuale în care multe ferme românești nu sunt suficient de bine organizate pentru a fi sustenabile. 

De unde ia Friesland laptele

„Noi am decis să ne implicăm în mod activ în susținerea fermierilor noștri. Ne-am concentrat asupra fermelor familiale, cu cel puțin 25 de vaci, de la care putem colecta direct. Am lansat, de anul trecut, un program de susținere a fermelor-partenere FrieslandCampina, prin care le oferim know-how și acces la resurse, tocmai pentru a crește nivelul de calitate a laptelui furnizat și numărul de vaci deținute, asigurându-le astfel posibilitatea unei dezvoltări sustenabile”, explică oficialii Friesland.

Sprijin de la UE pentru fermieri

Având în vedere situaţia din piaţa laptelui, în momentul de faţă se află în dezbatere publică un proiect de HG prin care fermierii ar urma să primească ajutoare excepţionale, din bani europeni, pentru a ieşi din criză. Este vorba, în total, despre 8,7 milioane de euro, dintr-un total de 11,1 milioane de euro cât este suma prevăzută pentru România în Regulamentului  din 2015  de acordare a unor ajutoare excepționale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creșterii animalelor.

 

Te-ar mai putea interesa și
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Modelul electric Dacia Spring, deja disponibil pentru revânzare pe site-urile de profil
Pe site-urile de comerț online au apărut deja, la doar câteva zile după debutul livrărilor, primele anunțuri cu modele Dacia Spring de vânzare....
Plafonul pentru sprijinirea investițiilor în procesare ar putea fi ridicat la 15 milioane de euro
Plafonul pentru sprijinirea investițiilor în procesare ar putea fi ridicat la 15 milioane de euro
Plafonul sprijinului public pentru investiţiile în procesare ar putea fi modificat în Plan Naţional Strategic (PNS) la ...
Sute de mii de locuințe au rămas fără curent electric și peste 1.300 de zboruri au fost anulate în SUA din cauza unei furtuni foarte puternice
Sute de mii de locuințe au rămas fără curent electric și peste 1.300 de zboruri au fost anulate în SUA din cauza unei ...
Furtuna de zăpadă, care a lovit în acest weekend sudul SUA, lăsând mii de persoane fără curent electric şi determinând ...
Hidroelectrica a finalizat platforma pentru contractarea online, e funcțională. Urmează lansarea aplicațiilor mobile
Hidroelectrica a finalizat platforma pentru contractarea online, e funcțională. Urmează lansarea aplicațiilor mobile
La câteva luni după ce Hidroelectrica, cel mai mare producător de enegie electrică din țară, și furnizorul cu cel ...