Laptele românesc rămâne fără etichetă. România nu a răspuns întrebărilor Comisiei Europene

Legea care ar trebui să completeze informaţiile de pe etichetele produselor lactate, publicată în mai anul trecut în Monitorul Oficial, continuă să rămână fără efecte în condiţiile în care România nu a reuşit să transmită un răspuns la întrebările Comisiei Europene, preocupată de o posibilă încălcare a Regulamentelor Europene. Aceasta după ce, timp de mai multe luni, responsabilitatea notificării Comisiei a fost pasată de la Ministerul Agriculturii la Ministerul Economiei. 
Alina Stanciu - mie, 08 feb. 2017, 22:01
Laptele românesc rămâne fără etichetă. România nu a răspuns întrebărilor Comisiei Europene

„România încă nu a răspuns la cererea de clarificări a Comisiei Europene, astfel încât nu putem face niciun comentariu în acest moment. Aşteptăm să primim, în viitorul apropiat, clarificările cerute”, au declarat pentru ECONOMICA.NET Reprezentanţa Comisiei Europene în România, întrebată fiind care este poziţia Comisiei cu privire la legea privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui proaspăt pentru consum şi a produselor lactate (Legea 88/2016). Iniţiată la cererea crescătorilor de animale, dar contestată de procesatori, legea a fost publicată în Monitorul Oficial în mai anul trecut, cu menţiunea că va intra în vigoare la 90 de zile de la comunicarea deciziei Comisiei Europene. O dată incertă în momentul de faţă. „În ceea ce priveşte cele 90 de zile, din punctul de vedere al Comisiei această perioada nu a început încă, având în vedere faptul ca România nu a trimis, în mod oficial, informaţii despre măsurile concrete de implementare”, au mai explicat pentru ECONOMICA.NET oficialii Comisiei Europene.

Ce probleme ar putea apărea

Potrivit Legii, pe câmpul vizual al ambalajelor laptelui proaspăt şi a produselor lactate ( adică pe  suprafeţele unui ambalaj care pot fi citite dintr-un singur unghi de vedere) trebuie inscripţionate în mod obligatori, printre altele,  şi 

– ţara de origine şi locul de provenienţă a laptelui crud materie primă pentru consum;

– avertizarea cuprinzând sintagma „Conţine lapte praf în proporţie de . . . . . . . . . .%”.

– procesul de tratament termic utilizat, pasteurizat, sterilizat, ultrapasteurizat;

De asemenea, legea prevede că:

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs natural” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele crud provenit de la vaci, bivoliţe, oi şi capre, fără a avea în compoziţie înlocuitori de lapte sau lapte praf;

– dreptul de a înscrie pe eticheta produsului finit menţiunea „Produs românesc” va reveni obligatoriu doar celor care folosesc în proporţie de 100% lapte crud ca materie primă provenit din fermele din România.

Toate acestea menţiuni au fost introduse în lege cu scopul de a încuraja consumul de produse lactate cu materie primă locală şi de a-i determina implicit pe procesatori să cumpere cât mai mult lapte românesc. Toate acestea ar fi trebuit să ducă la menţinerea unui preţ bun al laptelui crud la poarta fermei, după prăbuşiri succesive urmare a embargoului impus Rusiei în 2014.

În schimb, procesatorii au afirmat în nenumărate rânduri că legea este neclară şi nu se poate pune în aplicare fără norme. Mai mult, implementarea acesteia s-ar transpune într-o creştere a costurilor procesatorilor din România ceea ce i-ar putea face necompetitivi pe piaţă în raport cu produsele de import. „Cui se aplică această lege: produselor româneşti sau celor de import?”, întreaba retoric Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL-Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui. 

Detalii aici : Legea care bulversează industria lactatelor. Când vom avea noi etichete?

Totodată, problema implementării legii a fost ridicată şi de Bruxelles, care a solicitat şi clarificări față de unele prevederi din lege, indicând că o bună argumentație față de măsurile impuse este necesar să însoțească textul legii la momentul notificării.

Ping-Pong între instituţiile statului român

De altfel, conform procedurilor comunitare, Comisia Europeană trebuia notificată pe când legea etichetării laptelui era în stadiul de proiect, ceea ce nu s-a întâmplat. Timp de câteva luni, responsabilitatea notificării a fost pasată între Ministerul Agriculturii, prin Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi Ministerul Economiei.

Detalii despre acest lucru aici:

Legea etichetării laptelui proaspăt rămâne suspendată între instituţii. Comisia Europeană a cerut explicaţii suplimentare

Te-ar mai putea interesa și
Gazprom a tăiat livrările de gaze către compania italiană Eni, din cauza unor probleme de transport pe care le-ar avea în Austria
Gazprom a tăiat livrările de gaze către compania italiană Eni, din cauza unor probleme de transport pe care le-ar avea ...
Gazprom a suspendat total livrările de gaz pentru ziua de sâmbătă către Eni, invocând "imposibilitatea de a transporta gazul prin Austria", a anunţat gigantul italian în domeniul......
Virgil Popescu: Nu permitem ca energia să fie folosită ca armă de șantaj
Virgil Popescu: Nu permitem ca energia să fie folosită ca armă de șantaj
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, afirmă că prin finalizarea interconectorului Grecia - Bulgaria se asigură diversificarea ...
Noile măsuri anti-COVID-19 au intrat de astăzi în vigoare în Germania
Noile măsuri anti-COVID-19 au intrat de astăzi în vigoare în Germania
Noul set de măsuri anti-COVID-19 valabil pentru toamna şi iarna acestui an în Germania a intrat în vigoare sâmbătă, ...
935 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore. 128 de pacienți sunt internați la ATI
935 de cazuri noi de infectare cu SARS-CoV-2 au fost raportate în ultimele 24 de ore. 128 de pacienți sunt internați la ...
Ministerul Sănătăţii a anunţat sâmbătă că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 935 de cazuri noi de persoane ...