Legea Educaţiei, modificată prin Ordonanţă de Urgenţă

Ordonanţa de urgenţă a fost aprobată în şedinţa de marţi a Guvernului, la iniţiativa ministrului de resort, Ecaterina Andronescu.

Astfel, a fost abrogat articolul care stabilea că, după împlinirea vârstei de pensionare, ocuparea oricărei funcţii de conducere în universităţile de stat, particulare şi confesionale este interzisă, cu excepţia mandatelor în exerciţiu. Articolul abrogat mai prevedea că persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului şi că funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului. Tot articolul abrogat permitea cumularea funcţiilor de conducere sau de demnitate publică doar cu funcţiile didactice şi/sau de cercetare.

A fost introdusă în schimb o prevedere care stabileşte doar că, în cazul exercitării „unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat”, rectorul are obligaţia de a se suspenda din funcţie pe perioada execitării demnităţii.

De asemenea, o altă prevedere abrogată este cea care stabilea că în învăţământul superior de stat, particular şi confesional se interzice ocuparea oricărei funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, după pensionare şi că mandatele celor care deţin funcţii de conducere sau de administrare, la orice nivel al universităţii, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, exceptate fiind funcţiile de membru al consiliului de administraţie al universităţilor particulare.

O altă prevedere abrogată stabilea că acele cadre didactice şi de cercetare care conduc doctorate se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani şi pot conduce doctoratele în desfăşurare la data pensionării până la împlinirea vârstei de 70 de ani, iar după împlinirea vârstei de 65 de ani pot conduce noi studenţi-doctoranzi numai în regim de cotutelă împreună cu un cadru didactic şi de cercetare care nu împlineşte vârsta de pensionare pe toată durata desfăşurării doctoratului respectiv.

Altă prevedere abrogată este cea care impunea ca printre condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar să fie şi deţinerea atestatului de abilitare.

Miercuri, premierul Victor Ponta a anunţat structura şi componenţa viitorului Cabinet, la Ministerul Educaţiei fiind propus rectorul SNSPA, Remus Pricopie, fost consilier al Ecaterinei Andronescu.

În vara anului trecut, Agenţia Naţională de Integritate a susţinut că rectorul UPB Ecaterina Andronescu, rectorul UMF Carol Davila Florian Popa, rectorul Universităţii Politehnica din Timişoara, Nicolae Robu şi rectorul UMF Victor Babeş, Ştefan Drăgulescu, sunt în incompatibilitate întrucât pe lângă aceste funcţii ei sunt şi parlamentari.

În ceea ce o priveşte pe Ecaterina Andronescu, inspectorii de integritate au constatat că din 2004 aceasta este rector la Universitatea Politehnică Bucureşti (UPB), din 19 decembrie 2008 senator, exercitând şi funcţia de vicepreședinte al Partidului Social Democrat.

În urma evaluărilor, s-a constatat că Florian Popa este din 2004 este rector la UMF Carol Davila din Bucureşti, iar 19 decembrie 2008 este deputat.

În ceea ce-l priveşte pe Nicolae Robu, ANI spune că din 2008 este rector al Universităţii Politehnica din Timişoara iar din 19 decembrie 2008 este şi senator, fiind şi preşedinte al PNL Timiş.

Referitor la Ștefan Iosif Drăgulescu, ANI spune că din 2008, acesta este rector la UMF Victor Babeş din Timişoara, iar din 19 decembrie 2008 este deputat.

Astfel, ANI susţine că au fost identificate elemente în sensul încălcării regimului juridic al incompatibilităților, deoarece, conform art. 215, alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011: „persoanele care ocupă o … demnitate publică nu pot exercita funcția de rector pe perioada îndeplinirii mandatului”, iar, potrivit art. 215, alin. (4) din acelaşi act normativ „funcția de rector este incompatibilă cu deținerea de funcții de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului”.

Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor legii menționate, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate.

Articolul invocat atunci de ANI este unul dintre cele abrogate marţi de Guvern.