Comisia Europeană confirmă că a primit plângeri în legătură cu liberalizarea pieţei de electricitate din România

Aceasta după ce AGERPRES a solicitat biroului de presă al Executivului european precizări cu privire la sesizările primite referitoare la procesul de liberalizare a pieţei de electricitate din România.

„Comisia confirmă că a primit plângeri în legătură cu acest subiect, pe care le analizează în conformitate cu procedurile în vigoare”, a precizat reprezentantul CE, fără a detalia despre ce este vorba.

Totodată, acesta a arătat că Executivul european a trimis autorităţilor române, pe 26 ianuarie, o scrisoare privind modul în care România armonizează legislaţia naţională cu cea europeană în privinţa comerţului cu energie.

„În plus, Comisia poartă în prezent dialoguri cu autorităţile române pentru a se asigura că legislaţia din România din domeniul schimburilor de energie este armonizată cu cea europeană, având în vedere şi decizia Curţii (Europene de Justiţie – n.r.) din 17 septembrie 2020, în cazul C-648/18 ‘Hidroelectrica’. O scrisoare în acest sens a fost trimisă ANRE şi autorităţilor române pe 26 ianuarie 2021”, a continuat purtătorul de cuvânt.

Fără aceste modificări în legislaţie, unele prevederi pot avea efectul restricţiilor la export, consideră Comisia Europeană.

„Comisia a luat act de decizia instanţei din cazul ‘Hidroelectrica’, potrivit căreia prevederile din legislaţia naţională care obligă producătorii de energie să vândă electricitatea disponibilă pe platformele manageriate de un singur operator, destinate comerţului de energie pe piaţa naţională, constituie măsuri care au efecte echivalente cu restricţionarea exporturilor”, se mai arată în răspunsul oficialului european.

Hidroelectrica a câştigat în septembrie, la Curtea Europeană de Justiţie (CJUE), procesul cu Autoritatea Naţională de Reglementare (ANRE), după ce reglementatorul a interzis producătorilor să exporte energie electrică.

„În data de 17 septembrie a.c., Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE, având ca obiect restricţiile impuse de reglementator cu privire la exporturile de energie electrică, în cauza C-648/18 (Trimitere preliminară – Piaţa internă a energiei electrice – Libera circulaţie a mărfurilor – Articolul 35 TFUE – Restricţii cantitative la export – Măsuri cu efect echivalent – Măsură naţională care impune producătorilor de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă exclusiv pe o piaţă concurenţială centralizată din statul membru în cauză)”, se arată într-un comunicat al Hidroelectrica.

În motivarea hotărârii, Curtea a precizat că „Articolele 35 şi 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislaţie naţională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa (ANRE), impune producătorilor naţionali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieţei naţionale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacţionare de energie electrică constituie o măsură cu efect echivalent unei restricţii cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranţă publică legate de siguranţa alimentării cu energie, în măsura în care o astfel de legislaţie nu este proporţională cu obiectivul urmărit.

Mai mult, CJUE a considerat că modul de interpretare al ANRE a avut efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică care au obţinut licenţe de trading în alte state membre, ale căror pieţe de energie electrică au o funcţionare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacţiona bilateral energia electrică şi, dacă este cazul, de a o exporta direct pe aceste pieţe.

„Consider că s-a făcut un pas foarte important înspre normalitate şi înspre o realitate pentru care Hidroelectrica luptă de mulţi ani şi pe care o doreşte definitivă – piaţa liberă de energie. Prin liberalizare, se elimină decalajele dintre preţurile de pe pieţele din România şi cele din alte state membre, principalul beneficiar al acestui preţ corect fiind, în cele din urmă clientul. Tendinţa şi dorinţa europeană se îndreaptă către comerţ liber intra-comunitar, cu restricţii minime, fără intervenţii arbitrare de natură să distorsioneze fluxul economic natural. Doar piaţa liberă, privită în context incluziv – naţională, regional, europeană, este cea care garantează un preţ corect atât pentru cei care produc, cât şi pentru cei care consumă energie”, a afirmat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, concurenţa între jucători, balanţa dintre cerere şi ofertă, contextul şi condiţiile de producţie sunt cele care reglează valoarea energiei şi fluxul import-export.

„Nu am înţeles niciodată intervenţiile reglementatorului asupra unui sistem care se autoreglează. Sperăm ca astfel de distorsiuni să rămână doar o amintire neplăcută, iar producătorii, alături de ceilalţi actori ai sistemului energetic să se bucure de legislaţie predictibilă, în care succesul unei companii să fie construit pe propria performanţă şi strategie, fără teama schimbării de reguli în timpul jocului”, a adăugat el.

Reprezentanţii Hidroelectrica reamintesc că, prin Legea 123/2012, producătorii de energie au fost obligaţi să vândă toată energia pe OPCOM, fiind astfel interzise de facto exporturile de energie. Restricţia a fost argumentată la acel moment pe considerente de siguranţă în alimentare, însă, în contextul unificării pieţelor, nu există justificare practică.