Liderii statelor UE au căzut de acord asupra certificatului sanitar, dar nu încă și asupra planului de acțiuni climatice

În prima zi a summitului, luni, şefii de stat şi de guvern au căzut repede de acord asupra unei noi serii de sancţiuni împotriva Belarusului după ce un avion care survola această ţară a fost obligat de autorităţile de la Minsk să aterizeze pentru arestarea unui opozant aflat la bord.

Dorind o coordonare pentru redeschiderea progresivă a frontierelor înaintea verii, pe măsură ce avansează campaniile de vaccinare anti-COVID-19, liderii statelor UE au salutat marţi elaborarea unui ”certificat digital european COVID-19” şi au cerut ”implementarea rapidă” a acestuia, potrivit concluziilor summitului difuzate la jumătatea zilei.

Acest certificat va fi în vigoare timp de un an şi va cuprinde informaţii care să ateste dacă persoana titulară a fost vaccinată anti-COVID-19, dacă a trecut printr-o infectare cu coronavirusul SARS-CoV-2 în ultimele şase luni sau dacă are un rezultat negativ la un test PCR efectuat în ultimele zile.

Totuşi, statele membre îşi rezervă dreptul de a reinstitui măsuri excepţionale, cum ar fi carantina sau testarea suplimentară, dar numai dacă situaţia epidemiologică se înrăutăţeşte, respectiv dacă se vor confrunta cu o creştere a infectărilor sau cu răspândirea unor noi variante ale coronavirusului.

Odată lămurit acest subiect, liderii europeni şi-au prezentat poziţiile asupra viitorului plan de acţiune climatică pe care Comisia Europeană îl va propune la jumătatea lunii iulie pentru atingerea neutralităţii emisiilor de carbon la orizontul anului 2050.

Statele UE au convenit în decembrie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pe ansamblul blocului comunitar cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de 1990. Acum, ele trebuie să transmită Comisiei Europene liniile directoare concrete pentru atingerea acestui obiectiv.

Concluziile summitului ar urma să rămână ”concise şi generale”, în lipsa unor studii de impact, ”dar această dezbatere va arăta Comisiei unde se situează statele” în raport cu sistemul ce repartizează între ţări eforturile de reducere a emisiilor poluante, explică un diplomat.

Propunerea pe care urmează să o înainteze Comisia Europeană va avea în vedere o reformă majoră a sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), în sensul includerii unor sectoare în prezent excluse de pe piaţa de tranzacţionare a acestor certificate, cum ar fi agricultura, gestiunea deşeurilor, transporturile terestre sau clădirile.

Citește și: Parlamentul European și statele UE au ajuns la un acord cu privire la introducerea certificatului de vaccinare (economica.net)

Sistemul ETS este la ora actuală principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.

”Este vorba despre un joc cu sumă nulă, pentru că trebuie să împărţim între noi un efort dat. Dacă eu scad efortul meu, atunci creşte cel al altuia”, comentează un alt diplomat citat de AFP.

În timp ce statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.

Citește și: Iohannis: Certificatul verde va ușura libera circulație. Introducerea lui nu trebuie să ducă la discriminări (economica.net)

Aşadar, dezbaterea este legată în principal de criteriile acestei repartizări: trebuie ea să aibă ca reper PIB-ul, în condiţiile în care statele cele mai dezvoltate şi-au redus deja masiv emisiile, iar cele mai puţin favorizate, dependente de energiile fosile şi de sectoarele poluante, nu au mijloace pentru a investi ?

”Se poate elabora un nou mecanism menit să creeze o piaţă a emisiilor pentru clădiri sau transporturi, dar preţul carbonului pentru transportul rutier nu poate fi gestionat la fel ca acela al unei fabrici (…) Unele ţări au început să o facă, altele sunt radical împotrivă, iar altele au îndoieli asupra solidarităţii mecanismului’, rezumă o sursă europeană.