„Refuzăm noul colonialism şi noul imperialism (…), dar respingem de asemenea vasalitatea şi defetismul”, a spus Macron în discursul său anual adresat ambasadorilor francezi.
„Evoluăm într-o lume în care marile puteri au o adevărată tentaţie de a-şi împărţi lumea”, a remarcat în continuare preşedintele francez, referindu-se în special la operaţiunea prin care Statele Unite l-au capturat pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro şi la afirmaţiile repetate ale lui Trump privind intenţia sa de a anexa Groenlanda.
Deşi Macron a criticat deopotrivă China pentru „agresivitatea sa comercială tot mai dezinhibată” şi Rusia ca „putere destabilizatoare” în Ucraina, comentariile sale cele mai virulente au fost despre SUA.
Statele Unite sunt o putere care „se îndepărtează progresiv de unii dintre aliaţii săi şi trece peste regulile internaţionale pe care le promova până recent”, în timp ce „agresivitatea neocolonială” este tot mai prezentă, a remarcat preşedintele Franţei, o ţară fostă putere colonială, care a pierdut recent şi influenţa în ţări africane unde Rusia şi-a consolidat relaţiile.
După ce în discursul său cu acelaşi prilej de anul trecut a denunţat o „internaţională reacţionară” susţinută de miliardarul Elon Musk, într-o critică faţă de susţinerea oferită atunci de Musk partidului german eurosceptic Alternativa pentru Germania, anul acesta Macron a mers chiar mai departe în critica sa la adresa diplomaţiei lui Trump, fără a pleda însă pentru o ruptură faţă de principala putere mondială.
El şi-a îndemnat diplomaţii ca în ţările unde-şi desfăşoară misiunile să nu se mulţumească să fie „simpli comentatori” sau „spectatori”, ci să „acţioneze”.
Pe de altă parte, preşedintele francez a cerut „apărarea” şi „consolidarea” reglementărilor europene ce privesc companiile din sectorul tehnologiei informaţiei, o temă conflictuală între UE şi SUA. Potrivit Washingtonului, aceste reglementări europene urmăresc cenzurarea conţinuturilor online şi au ca ţintă predilectă vocile conservatoare.