Majorarea de capital pentru Compania Municipală Dezvoltare Durabilă prin alocarea unei clădiri şi a unui teren de aproape 2,4 mil lei, respinsă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul a fost respins cu 33 de voturi „pentru” şi 18 voturi „împotrivă”. Grupurile USR şi PNL au votat împotriva proiectului.

„La ultima majorare de capital am aprobat 15 milioane de lei pentru sediu şi ni s-a explicat să este nevoie de sediu modern, adaptat secolului 21. Aş vrea să ştiu, acest imobil care necesită reconsolidare, pentru ce este?”, a spus liderul grupului USR, Roxana Wring, în cadrul dezbaterii pe proiect.

Directorul Companiei Dezvoltare Durabilă a explicat că suma alocată atunci era pentru sediu, însă este mai eficient să reabiliteze o clădire şi să folosească drept sediu, decât să construiască o clădire nouă.

„Suma era pentru sediu. Imobilul pe care l-am identificat este o clădire foarte frumoasă, interbelică, situată în zona centrală şi cred că este reprezentativă pentru companie. Arhitecţii noştri şi specialiştii din Primărie sunt convinşi că acea clădire poate fi dezvoltată, în sensul că i se poate adăuga o aripă modernă. Am dori să utilizăm banii aprobaţi pentru a moderniza acest sediu şi a sta în el. E mai bine aşa decât să construim o clădire de la zero”, a explicat Speranţa Cliseru.

Imobilul se află pe strada Vasile Lascăr nr. 27 din Sectorul 2 şi este compus dintr-o clădire cu o suprafaţă de 862 de metri pătraţi şi un teren de 450 de metri pătraţi. Clădirea este în stare avansată de degradare şi necesită reconsolidare, arată iniţiatorii proiectului. Valoarea de inventar a imobilului (teren şi construcţie) este de aproape 2,4 milioane de lei, din care 1,9 milioane de lei terenul şi peste 453.000 de lei clădirea.

„Se aprobă participarea Municipiului Bucureşti, prin Consiliul General al Muncipiului Bucureşti la majorarea capitalului social al Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă Bucureşti S.A. cu suma de 2.366.380 lei, reprezentând valoarea de inventar a imobilului situat în strada Vasile Lascăr, compus din teren în suprafaţă de 450 mp şi construcţie în suprafaţă de 862 mp, proprietatea Municipiului Bucureşti, ca aport în natură”, se arată în proiectul de hotărâre.

Consilierii generali au aprobat în şedinţa din 19 decembrie majorarea capitalului social cu peste 272 de milioane de lei de la bugetul local la 18 dintre companiile municipale, banii urmând să fie folosiţi pentru achiziţionarea de diverse echipamente, mijloace de transport, autovehicule 4×4, aparatură performantă, utilaje, sute de ecrane LED ce vor fi montate prin oraş, dar şi pentru realizarea unui studiu de fezabilitate pentru construirea unui acvariu. Grupul PNL a estimat atunci că anul acesta companiile vor primi aproximativ jumătate din bugetul Capitalei.

Cele 22 de firme ale Primăriei Capitalei au ca acţionar majoritar Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Acestea au ca activităţi dispecerizarea transportului de persoane în regim de taxi, producerea şi furnizarea energiei electrice şi termice, iluminatul public, administrarea şi dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, servicii în tehnologia informaţiilor, promovarea Bucureştiului ca destinaţie turistică, administrarea parcurilor şi grădinilor publice, administrarea spaţiilor publicitare, întreţinerea arborilor situaţi pe spaţiile verzi publice din Capitală, paza obiectivelor care aparţin Primăriei Municipiului Bucureşti, consolidarea clădirilor cu risc seismic, coordonarea şi consultanţa proiectelor de infrastructură mare ale Capitalei, gestionarea fondul imobiliar al oraşului, administrarea drumurilor, administrarea parcărilor publice, managementul sistemelor integrate de trafic, precum şi activităţi de voluntariat, construcţia de locuinţe sociale şi activităţi de dezinsecţie şi deratizare.

Primăria Capitalei a desfăşurat un târg de joburi pentru a angaja în aceste firme, la sfârşitul lunii trecute, municipalitatea anunţând că peste 20.000 şi-au depus CV-urile. Edilul spunea atunci că este în căutarea unor „oameni competenţi” – atât cu studii superioare, cât şi cu studii medii şi că înfiinţarea Holdingului Municipal – care cuprinde 22 de societăţi – reprezintă viziunea ei despre administraţie.