MAE precizează că punerea în siguranţă în oraşul Goma din regiunea Nord-Kivu a R.D. Congo, apoi extragerea şi părăsirea în siguranţă a zonei de conflict sunt rezultatul demersurilor efectuate de către Celula de criză interinstituţională constituită din reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi ai instituţiilor competente din România, în cadrul unor eforturi complexe.
Ministerul Afacerilor Externe a convocat Celula de criză încă de la începutul deteriorării situaţiei de conflict din regiunea Nord-Kivu a Republicii Democratice Congo, unde erau prezenţi cetăţeni români, angajaţi privaţi ai guvernului RDC, aflaţi într-o misiune de antrenament a armatei.
Celula de criză interinstituţională a întreprins demersuri complexe pe lângă state din regiune şi la nivelul ONU, MAE fiind în contact permanent cu parteneri regionali şi internaţionali, precum şi cu structurile ONU/MONUSCO.
În acest sens, MAE le mulţumeşte acestora pentru sprijinul acordat pentru evacuarea în siguranţă a cetăţenilor români. Criza din estul R.D. Congo este deosebit de gravă, având implicaţii militare, umanitare şi diplomatice profunde.
Persistenţa şi intensitatea conflictului continuă să genereze victime civile şi un număr foarte mare de refugiaţi, arată MAE, care deplânge decesul tragic al unui număr însemnat de soldaţi ai MONUSCO.
„Misiunea acestora este deosebit de importantă, în special pentru protejarea civililor din regiune. România rămâne angajată în eforturile colective regionale şi la nivelul ONU, pentru încetarea conflictului armat din regiunea Marilor Lacuri şi gestionarea cauzelor profunde ale acestuia”, precizează ministerul român.
MAE solicită tuturor părţilor implicate să respecte şi să protejeze drepturile civililor şi să acţioneze responsabil în contextul unei crize umanitare majore.
Peste 200 de mercenari europeni care susţineau armata Republicii Democrate Congo (RDC) au trecut miercuri din oraşul congolez Goma pe teritoriul Rwandei, după ce s-au predat grupării rebele M23 care a cucerit luni acest oraş, transmite agenţia spaniolă de presă EFE, relatează Agerpres.
Ministrul de Externe rwandez, Olivier Nduhungirehe, a confirmat sosirea acestor mercenari la punctul de frontieră din oraşul Gisenyi, în vestul ţării.
„După înfrângerea lor şi căderea oraşului Goma, mercenarii au fugit într-o bază a MONUSCO (misiunea ONU de menţinere a păcii în RDC), unde căştile albastre ale ONU i-au protejat”, a explicat Nduhungirehe pe contul său de pe reţeaua de socializare X.
„Guvernele lor au cerut Rwandei să le faciliteze evacuarea, prin Kigali, ceea ce am acceptat”, a confirmat şeful diplomaţiei rwandeze, fără a oferi cifre, dar radio-televiziunea publică rwandeză RBA (Rwanda Broadcasting Agency) afirmă că sunt până la 288 de mercenari, mulţi dintre ei români.
„Rwanda a fost singura ţară din lume care a avertizat asupra recrutării şi folosirii mercenarilor europeni de către preşedintele Republicii Democrate Congo, Felix Tshisekedi, cu încălcarea totală a Convenţiei OUA (Organizaţia Unităţii Africane, predecesoarea actualei Uniuni Africane) din 1977 şi a unei Convenţii a ONU din 1989”, a semnalat ministrul rwandez de Externe.
„Nici Consiliul de Securitate al ONU, nici Uniunea Europeană şi cu atât mai puţin ţările de origine ale acestor mercenari nu au condamnat vreodată externalizarea acestui război de către Guvernul de la Kinshasa”, a mai acuzat şeful diplomaţiei rwandeze.
În imagini difuzate de RBA mercenarii pot fi văzuţi stând la rând, cu bagajele lângă ei, pentru a fi percheziţionaţi de ofiţeri rwandezi. După ce au fost controlaţi, ei s-au urcat în mai multe autobuze către aeroportul capitalei rwandeze Kigali, de unde vor pleca spre ţările lor.
Unul dintre mercenarii români evacuaţi a declarat pentru Reuters că a fost la Goma aproximativ doi ani. „Goma este devastat din cauza războiului dintre rwandezi şi congolezi”, spune el. „Dar suntem uşuraţi pentru că putem, în sfârşit, merge acasă”, adaugă mercenarul român, afirmând de asemenea că grupul său a fost bine tratat de rwandezi.
Rebelii din gruparea M23, sprijiniţi de Rwanda, au preluat luni controlul asupra oraşului Goma din nord-estul R.D. Congo, capitala provinciei Kivu de Nord, după mai multe zile de confruntări intense cu armata congoleză şi cu grupări aliate acesteia.
M23 (Mişcarea 23 Martie) este o grupare insurgentă rwandeză condusă de etnici tutsi care au pătruns în R. D. Congo după genocidul care a avut loc în Rwanda în urmă cu 30 de ani, când extremiştii din etnia hutu au ucis în masă etnici tutsi şi hutu moderaţi, fiind ulterior înlăturaţi de forţele tutsi conduse de actualul preşedinte rwandez Paul Kagame.
Rwanda afirmă că unii dintre criminalii hutu s-au refugiat în R. D. Congo după genocid şi că aceştia reprezintă o ameninţare atât pentru etnicii tutsi congolezi, cât şi pentru statul rwandez. R. D. Congo respinge aceste afirmaţii şi acuză la rândul său Rwanda că foloseşte grupări insurgente pentru a jefui pe teritoriul congolez minerale valoroase, cum ar fi colţanul, folosit la fabricarea smartphone-urilor.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a confirmat atât sprijinul oferit de Rwanda grupării M23, cât şi susţinerea de către R.D. Congo a grupării rebele rwandeze denumită Forţele Democratice pentru Eliberarea Rwandei (FDLR). Aceasta din urmă a fost fondată în anul 2000 de conducători ai genocidului din 1994 şi de alţi rwandezi refugiaţi politic în RDC şi care urmăresc să recâştige puterea în Rwanda.