Mircea Geoană, în New York Times: Reîntoarcerea României de pe buza prăpastiei

Băsescu a „supravieţuit cu puţin referendumului” de duminică, „salvarea sa fiind o manevră legislativă introdusă de Curtea Constituţională şi acceptată de Parlament, cerând ca, pentru ca referendumul să fie valid, la vot să participe majoritatea absolută a alegătorilor”, apreciază fostul candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, precizând că deşi împotriva lui Băsescu au votat mai mulţi alegători decât l-au ales în 2009, ei nu reprezintă peste 50 la sută din electorat.

Amânarea unei hotărâri privind validitatea rezultatului acestui referendum până pe 12 septembrie „aruncă ţara într-o perioadă prelungită de incertitudine politică”, continuă senatorul român.

„Divizarea partizană” care a atins o culme în cursul referendumului de duminică, „a fost gestionată neîndemânatic de toate părţile”, în opinia fostului ambasador român la Washington, care citează „schimbarea unor legi şi instituţii şi înlocuirea preşedinţilor celor două Camere” de către majoritatea USL în Parlament, „furioasă din cauza amestecului lui Băsescu în procesul legislativ”, declanşând un „blitzkrieg” cu doar câteva luni înainte de alegerile legislative.

„Starea proastă din România este strâns legată de problemele curente din Europa”, apreciază fostul ministru român de Externe (2000-2004), în opinia căruia „cetăţenii din întreaga Europă se simt înşelaţi de Guvernele pe care le-au votat, pentru că au eşuat să îi protejeze” de o situaţie dificilă economic şi politic, „pe care nu au ei au creat-o şi asupra căreia nu deţin controlul”.

Geoană scrie că ţara a alunecat în sărăcie şi haos în timp ce Băsecu „flutura cartea austerităţii fiscale ca semn al angajementelor României în Europa”, avertizând că „austeritatea creează spaţiu pentru extremism, atât de stânga, cât şi de dreapta” şi apreciind că „un stil ostil şi muşcător al felului de a face politică îi determină pe partenerii europeni ai României să se îndoiască de puterea democraţiei sale şi să pună în discuţie angajamentul său faţă de valorile europene”.

„Voci stridente ies ilegitim în prim plan, în timp ce curentul dominant în Europa este ocupat cu lupta împotriva crizei datoriilor”, denunţă el, vizând „oficiali europeni frustraţi de propriile politici”, care au reacţionat faţă de încercările pripite ale Parlamentului român de a „netezi un teren politic”. „Europa vrea să stopeze tendinţele antidemocratice, dar cetăţenii României nu trebuie plătească factura pentru deficite democratice din alte părţi ale Europei”, subliniază el.

„Crearea unui set de ţări ostracizate în periferia geografică şi politică a continentului ne va face să alunecăm spre o Europă reîmpărţită”, subliniază senatorul român în acest articol de opinie.

Despre actuala criză politică, Geoană scrie că „mocneşte de mai mulţi ani”, dar că analiştii au ignorat-o. „Concentrându-se asupra corupţiei şi sistemului justiţiei, criticii au abordat rareori principala problemă a României, şi anume procesul politic profund disfuncţional”, subliniază el.

Geoană îi acuză, într-o analiză a ultimilor 20 de ani, pe politicienii români că au „mers pe muchie de cuţit între priorităţile publice şi interese economice personale”, referindu-se la numeroase afaceri care caută contracte guvernamentale „profitabile”, şi denunţând faptul că „numeroşi politicieni sunt interesaţi exclusiv de avantaje, o practică ce împiedică procesul politic”.

„Alegeri boicotate, câştigate sau pierdute cu un număr mic de voturi şi suspiciunea fraudării au fost reperele ultimei decade”, subliniază el.

„A apărut un mediu politic caustic”, continuă Geoană analiza sa, adăugând că partidele politice sunt învinovăţite de „ascunderea realităţii unui sistem politic corupt, afectat de nepotism şi fiefuri care impun agende ce au prea puţin a face cu priorităţile cetăţenilor”. În opinia sa, „sistemul justiţiei nu poate fi independent atât timp cât forţele politice îl utilizează sistematic pe post de teren de război şi instrument de influenţă”, iar „părţi din mass-media şi ONG-uri sunt vulnerabile economic şi partizane”.

„Ştiu cât de greu este să aduci reforme semnificative şi de durată”, afirmă el, citând în acest sens implicarea sa ca ministru de Externe (2000-2004) în „efortul de a aduce România la punctul de a adera la NATO şi UE”.

În finalul articolului, Geoană lansează un apel, îndemnând ca „acum să ne asumăm reforme îndrăzneţe din nou şi să acţionăm în solidaritate cu interesul public, în pofida intereselor noastre politice”. „Acum depinde de toţi politicienii ţării să vină cu un nou plan pentru a răspunde palmei pe care le-au dat-o cetăţenii României la referendumul de duminică”, subliniază senatorul român în acest articol de opinie.