Legea prin care executorul judecătoresc bate instanţa a trecut de Parlament. Ar putea fi neconstituţională

Avocaţii sunt de părere că modificările la Codul de procedură civilă privind executarea silită ar putea fi neconstituţionale. Proiectul de lege, aprobat de Parlament şi trimis la promulgare, dă dreptul executorilor judecătoreşti să înceapă executarea silită, fără aprobarea instanţei.
Mihai Banita - lun, 06 oct. 2014, 21:00
Legea prin care executorul judecătoresc bate instanţa a trecut de Parlament. Ar putea fi neconstituţională

Parlamentul a aprobat mai multe modificări ale Codului de procedură civilă, despre care ECONOMICA.NET a scris aici. Cea mai importantă prevedere este aceea prin care executorilor judecătoreşti li se conferă dreptul de a începe executarea silită, la cererea creditorilor, fără aprobarea Tribunalului. Acest lucru înseamnă că cei cu debite la bănci sau alţi creditori pot fi executaţi silit mai rapid şi fără cenzura instanţei.

Executarea silită scapă, astfel, de sub controlul judecătrului, care nu mai verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile de formă şi de fond, decizia aparţinând în totalitate executorului judecătoresc, care nu face parte din puterea juridică, ci din cea administrativă.

Judecătorii mai puţini încărcaţi vs. Curtea Constituţională

Legiuitorul susţine că astfel instanţele de judecată vor fi degrevate de un volum mare de muncă. Însă, sub acelaşi pretext, legea a mai fost modificată în 2006 astfel încât să permită executorilor declanşarea executării silite fără încuviinţarea instanţei, după învestirea cu formulă executorie a titlului. Doar că, în 2009, Curtea Constituţională a constatat că legea este neconstituţională, după o excepţie ridicată de compania Thyssenkrupp.

În decizia 458/2009 a Curţii Constituţionale, magistraţii consideră că prin înlăturarea controlului judecătoresc de a decide asupta legalităţii şi temeiniciei cererii de executare sitlită este încălcată Constituţia.

„Conferirea unei asemenea competenţe executorilor judecătoreşti, care nu fac parte din autoritatea judecătorească şi a căror activitate, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, se află sub coordonarea şi controlul Ministerului Justiţiei, încalcă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4), potrivit cărora „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”, cât şi pe cele ale art. 126 alin. (1), potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, se arată în motivarea Curţii.

Aşa cum ECONOMICA.NET a scris aici, în prima parte a acestui an Parlamentul a mai încercat să confere executorilor dreptul de a începe executarea silită cu propria încuviinţare, însă proiectul a picat la vot în plenul Camerei deputaţilor, după ce a trecut de Senat şi avea toate avizele necesare, inclusiv un raport favorabil.

Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare avertiza guvernul, la acel moment, că iniţiativa legislativă este neconformă cu Constituţia, însă doar votul împărţit al deputaţilor UDMR a făcut ca aceasta să cadă la vot.

Culmea este că, în motivarea secretarului de stat de la Ministerul Justiţiei, Liviu Stancu, prezentată în plenul Camerei Deputaţilor, aceast proiect de lege trebuia votat pentru că instanţa constituţională declarase neconstituţional un alt articol din Codul de procedură, care se referea însă la competenţa materială a instanţei de executare, fără nicio menţiune la hotărârea mai veche a Curţii.

Cosmin Vasile (ZRP): Legea ar degreva instanţele, marele examen e excepţia de neconstituţionalitate

„În ultimii 10 ani, subiectul investire cu formulă executorie şi/sau încuviinţarea executării a fost în permanenţă unul fierbinte. Dat fiind gradul de încărcare a instanţei şi întârzierile pe care le implică aceste proceduri, a existat şi există o dorinţă firească de a le suprima sau de a le restrânge astfel încât impactul lor să fie minim”, susţine Cosmin Vasile, partener coordonator la Zamfirescu Racoti & Partners.

În momentul de faţă, încuviinţarea executării silite se dă de către instanţă în şapte zile de la formularea cererii de către executor, şi se motivează în maximum alte şapte zile. În textul trimis la promulgare, executorul judecătoresc încuviinţează executarea silită în maximum trei zile şi o motivează în şapte. Teoretic, executarea silită poate începe ceva mai repede faţă de reglementarea actuală.

Însă, dincolo de grăbirea procesului şi de degrevarea instanţelor, legea mai trebuie să fie şi constituţională.

„Ca şi formulă de simplificare a procedurii şi din perspectiva necesităţii degrevării instanţelor judecătoreşti de una din cauzele care le sufocă, modificarea este oportună şi va avea impact imediat. Există o singură mare problemă: în cazul hotărârilor judecătoreşti, nu mai există niciun fel de control al instanţei de judecată anterior începerii executării silite (ca şi aprobare prealabilă). Împrejurarea că încuviinţarea executării se dispune de către executor nu rezolvă problema, întrucât fondul său îl reprezintă nu existenţa etapei, ci împrejurarea că o instanţă de judecată, puterea judecătorească, este cea care spune „da” sau „nu” în legătură cu posibilitatea concretă de a începe o executare silită. Marele examen al acestei soluţii îl va reprezenta excepţia de neconstituţionalitate care, fără niciun fel de dubiu, va fi invocată şi va ajunge repede în faţa Curţii Constituţionale. Simpla lecturare a Deciziei 458/2009 şi împrejurarea că o parte din argumentele reţinute acolo sunt pe deplin aplicabile şi acum, fac ca această soluţie legislativă să fie vulnerabilă din perspectiva testului constituţionalităţii”, susţine avocatul de la ZRP.

Discuţia care rămâne deschisă este cea referitoare la posibilul abuz pe care creditorii, cu concursul executorilor îl pot face împotriva debitorilor, din moment ce cenzura instanţei nu mai este necesară în primă fază.

Te-ar mai putea interesa și
Cipru va retrage cetățenia pentru 45 de rezidenți care au primit „pașapoarte de aur”
Cipru va retrage cetățenia pentru 45 de rezidenți care au primit „pașapoarte de aur”
Cipru şi-a anunţat vineri intenţia de a revoca cetăţenia pentru 45 de rezidenţi străini, care au beneficiat de mecanismul "paşapoartelor de aur", un program controversat de acordare a......
Restart Energy contestă în justiție amenda de 800.000 de lei primită de la ANRE
Restart Energy contestă în justiție amenda de 800.000 de lei primită de la ANRE
Compania Restart Energy, furnizor independent de energie electrică și gaze naturale, cu capital majoritar românesc, a ...
Cioloș va depune luni în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare
Cioloș va depune luni în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare
Premierul desemnat Dacian Cioloş va depune luni la Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri.
MIPE: Perioada de eligibilitate a proiectelor de management al deșeurilor este 31 decembrie 2021
MIPE: Perioada de eligibilitate a proiectelor de management al deșeurilor este 31 decembrie 2021
Perioada de eligibilitate a proiectelor pentru managementul deşeurilor este 31 decembrie 2023 iar depunerea efectivă a ...