După afaceri de sute de milioane de euro, este anchetat de procurori. Portretul mogulului SIF-urilor, Dragoş Bîlteanu

Dragoş Bîlteanu a strâns o avere estimată la circa 100 milioane de euro, mai ales din afaceri imobiliare. Garda sa de corp îl păzeşte la fel de atent ca pe un preşedinte de stat. Bîlteanu a încercat să-şi păstreze profilul de camuflaj propriu afaceriştilor imobiliari şi după ce a ajuns la controlul a două  societăţii de investiţii financiare (SIF), care au portofolii de circa 2,6 miliarde de lei, deşi acestea sunt listate la Bursă, care are reguli pretenţioase de transparenţă.
Adrian N. Ionescu - mar, 09 dec. 2014, 22:00
După afaceri de sute de milioane de euro, este anchetat de procurori. Portretul mogulului SIF-urilor, Dragoş Bîlteanu

Tocmai SIF-urile l-au adus în primul plan al expunerii publice şi, mai nou, în calitatea de reţinut de procurorii DIICOT. Prejudiciul de care este acuzat el şi partenerii săi depăşeşte 60 de milioane de lei.  

Dragoş Bîlteanu este unul dintre acei oameni de afaceri care sunt adversarii transparenţei şi a avut puţine apariţii publice şi înainte, dar şi după ce, în ianuarie 2010, a ajuns administrator al  SIF  Banat Crişana (SIF1). De atunci, prin noul mod de a conduce o societate de investiţii, a zdruncinat liniştea  mogulilor SIF-urilor, care păreau stabiliţi pentru eternitate la conducerea acestora, şi a schimbat modul de administrare a marilor active de pe piaţa de capital.

În vârstă de 37 de ani, Dragoş Bîlteanu a devenit preşedintele SIF Banat Crişana (SIF1) în decembrie 2012, după ce ajunsese membru în consiliul de administraţie al SIF1 în ianuarie 2010. Era rezultatul a ceea ce părea, la data aceea, un acord de pace dintre echipa preşedintelui SIF1 de atunci, Ioan Cuzman, şi grupul Băncii Transilvania, aflat în diferite litigii cu SIF1.  El însuşi administrator al SIF1 în 2010, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania (TLV) a plecat atunci când SIF1 a intrat sub controlul partenerului său.

Cam tot atunci, Romenergo, o firmă a familiei Bâlteanu, a cumparat 4% din acţiunile SIF1 de la Banca Transilvania şi de la cinci entităţi din grupul său. Romenergo a ajuns la 5% din capitalul SIF1. Najib el Lakis, partenerul lui Bîlteanu la interogatoriile DIICOT, a fost de asemenea la Romenergo.

Relaţiile dintre Bîlteanu, SIF1, Ciorcilă şi Banca Transilvania s-au complicat tot mai mult. SIF Banat Crişana (SIF1) valora acum patru ani circa 740 de milioane de de lei. Înaintea suspendării de luni, de la tranzacţionarea de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), SIF1 valora 715 milioane  de lei.

Între timp grupul de acţionari concentraţi în jurul lui Dragoş Bîlteanu a ajuns la deţinerea maximă legală de 5% din acţiunile SIF1, pachet care valorează aproape 36 de milioane de lei. Astă primăvară pachetul era mai mult decât dublu (11,7%), dar Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) i-a impus repectarea legii.

Şi, între timp, Dragoş Bâlteanu a ţesut un păienjeniş de relaţii cu SIF Muntenia (SIF4) pe care îl controlează prin societatea de administrare a acestuia şi cu SIF Moldova (SIF2), o aliată  de conjunctură.

 SIF1 are pachetul maxim de acţiuni permis de lege (aproape 5%) şi la SIF Muntenia (SIF4) şi la SIF Moldova (SIF2). În plus, la SIF Moldova este administrator mai vechiul partener al lui Bîlteanu, Horia Ciorcilă, preşedintele Băncii Transilvania (TLV), ca şi un alt director al băncii.

La rândul lor, cele trei SIF-uri aliate au pachete semnificative de acţiuni TLV. Banca Transilvania a trecut peste  perioada de criză cu o mare uşurinţă , în comparaţie cu celelalte bănci româneşti. În vreme ce alte bănci se luptă cu creditele neperformante şi cu pierderile pricinuite de acestea, TLV înregistrează profit.

Alianţa celor trei SIF-uri va fi avut de a face cu uşurinţa cu care TLV a depăşit criza. Banca nu a dat dividende, ci acţiuni gratuite în locul acestora. Profitul recapitalizat este întodeauna binevenit într-un bilanţ. În plus, SIF 1 şi SIF4 au „disponibilităţi” şi depozite bancare de aproape 130 de milioane de lei. La nevoie, poate sări în ajutor şi SIF2 cu 88 de milioane de lei cash.

Aceeaşi alianţă de SIF-uri a sărit în ajutorul Băncii Transilvania, atunci când un acţionar semnificativ al acesteia, Bank of Cyprus, a fost nevoit să-şi lichideze paricipaţia la TLV. SIF Muntenia (SIF4), SIF Moldova (SIF2) şi, cel mai probabil, SIF Banat Crişana (SIF1), ori una dintre companiile controlate de aceasta, s-au aliat încă odată, într-o operaţiune de piaţă, de data aceasta pentru cumpărarea pachetului de acţiuni ale Băncii Transilvania (TLV), vândut de Bank Of Cyprus.

SIF Moldova (SIF2) a  plătit 129 de milioane lei pentru un pachet de 3,5% din acţiunile TLV, vândute de Bank Of Cyprus. Apoi şi-a anunţat şi SIF Muntenia (SIF4) achiziţia unui pachet de 4% din acţiunile TLV. Un rest de 1,5% din pachetul bănci cipriote a fost luat, probabil, tot de un cumpărător apropiat.  
 
Afacerile casei

Dragoş Bîlteanu a testat limitile de suportabilitate ale pieţei nu mult după ce a ajuns la conducerea SIF1. Romenergo a emis obligaţiuni de 26,9 milioane de lei, iar SIF1 le-a cumpărat, invocând randamentul mai bun decât depozitele bancare. O mulţime de alte plasamente ofereau randamente comparabile, dar Dragoş Bîlteanu era încă administartor şi la Romenergo, firma dezvoltată de tatăl său şi apoi de Bîlteanu junior însuşi.

Citeşte şi
Dragoş Bîlteanu ia bani pentru firma sa, de la SIF Banat Crişana, unde este şef. Dar nu dă dividende

„Tânărul lup” al SIF-urilor, care l-a debarcat pe predecesorul său fără multe discuţii, a venit cu o nouă strategie de administrare, care a contrariat piaţa. Ar fi putut face totuşi  o impresie bună cu strategia, reuşind să convingă acţionarii SIF1 să nu mai primească dividende, pentru a păstra banii pentru investiţii, într-o vreme în care tendinţa era de stoarcere a SIF-urilor (şi a Fondului Proprietatea) cu riscul pierderii oricărei relevanţe pentrui piaţă.

Patriarhatul în care existaseră SIF-urile ar fi fost ameninţat de noua strategie, mult mai pragmatică, în sensul bun al cuvântului, dacă Bîlteanu nu ar fi purces la restructurarea portofoliului SIF, printr-o operaţiune de camuflaj, care i-a adus o amendă din partea ASF. Amenda a fost contestată cu succes în instanţă, pe temeiuri tehnice, dar în esenţă, Bîlteanu a exilat în camuflaj administrarea companiilor din SIF1 care au de a face cu piaţa imobiliară.

În iulie 2013, Bîlteanu mută 18 companii în valoare de circa 100 de milioane de lei, într-un off shore, SIF Imobiliare plc, deţinut aproape integral de SIF1. Într-un târziu listează acest mini SIF1 dar pe piaţa alternativă ATS a Bursei, care este departe de a avea rigorile de transparenţă a pieţei principale.

Aventura SIF imobiliare abia a început, acesta are acum trei subsidiare specializate.

A urmat concentrarea deţinerilor turistice în SIF Hoteluri, acţiune care a început în mai anul acesta.  Mai întâi a schimbat numele firmei Calipso din Oradea (CAOR) în SIF Hoteluri S.A, care ar urma să administreze şi celelalte nouă firme hoteliere ale SIF1, în valoare de circa 115 milioane de lei la BVB.

Cea mai mare lovitură a lui Bîlteanu a fost preluarea controlului SIF Muntenia (SIF4), prin achiziţia pachetului majoritar al administratorului acesteia, SAI Muntenia Invest, în februarie 2014. Curând, Bîlteanu a impus şi aici politica „non dividend”. Bîlteanu ajungea astfel la cârma activelor de peste un miliard de lei ale SIF4, dar şi la cea a unor companii deţinute împreună de SIF1 şi SIF4.

Efectul deţinerii comune s-a văzut în cazul Biofarm Bucureşti (BIO).

SIF Banat Crişana (SIF1), SIF Muntenia (SIF4), controlată de SIF1 şi SIF Moldova (SIF2), aliată de conjunctură a celor două dintâi, au acaparat oferta publică de răscumpărare prin care Biofarm Bucureşti (BIO) şi-a răscumpărat 10% din totalul acţiunilor sale. A fost un mod al celor trei SIF-uri de a se alimenta cu cash (circa 33 de milioane de lei), din conturile firmei pe care o controlează, eventual în pofida intereselor de dezvoltare ale acesteia.

Citeşte:

Biofarm a fost stoarsă de 33 de milioane de lei de către proprii acţionari

Filiera imobiliară

Averea lui Dragoş Bîlteanu este estimată la circa 100 de milioane de euro. În 2011 averea lui era de 65-67 milioane de euro, potrivit Topului Forbes.

Dragoş Bîlteanu are jumătate din cea mai înaltă clădire din Bucureşti, Tower Center International din Piaţa Victoriei, deţinută împreună cu aşa zisul magician al pieţei imobiliare româneşti, Ioannis Papalekas. Pare să fie încununarea a mai mulţi ani de afaceri imobiliare prodigioase. Bîlteanu a devenit co proprietar ai zgârâie-norului bucureştean în urma unei tranzacţii estimatre de Forbes la 50 de milioane de euro.

Aventura imobiliară a lui Bîlteanu a adus roade atunci când, în noiembrie 2008,  Bîlteanu, împreună cu investitori grupaţi în Nauru Holdings, au preluat casa de comerţ cu energie Romenergo. Preluarea a 73% din acţiunile companiei a costat aproximativ 20 de milioane de euro, potrivit Forbes.

Bîlteanu a realizat cea mai mare tranzacţie de pe piaţa locală, în 2008, când compania de investiţii imobiliare RREEF Real Estate, parte a grupului german Deutsche Bank, a cumpărat pentru 340 de milioane de euro proiectul rezidenţial UpGround din Capitală şi cele două clădiri de birouri aferente: BOB Tower şi BOC Tower. În urma tranzacţiei, Bîlteanu a încasat 70 de milioane de euro, conforma participaţiei pe care a avut-o în proiect, de 20-25%. Cu cea mai mare parte din bani, Bîlteanu a cumpărat grupul Romenergo

Dragoş Bîlteanu devenise al doilea acţionar ca mărime al companiei de dezvoltare imobiliară UpGround Estates, iar „acest business i-a adus un profit de peste 50 milioane de euro”, scria Forbes acum patru ani. Investiţia alocată proiectului mixt (birouri şi apartamente) UpGround, construit în zona Lacul Tei, s-ar fi ridicat la 260 milioane de euro, urmând ca, după finalizare, aceasta să aibă o valoare de piaţă de 450 milioane de euro. Bîlteanu s-a numărat, totodată, printre fondatorii casei de investiţii Capital Partners şi mai deţine participaţii în firme precum Agam Development sau Indaco Expert Software

Te-ar mai putea interesa și
Producătorul de baterii ROMBAT a primit autorizația finală de la ANRE pentru centrala fotovoltaică de 4,2 MW de la Bistrița
Producătorul de baterii ROMBAT a primit autorizația finală de la ANRE pentru centrala fotovoltaică de 4,2 MW de la Bistrița
Proiectul centralei fotovoltaice a ROMBAT de la Bistrița, de 4,2 MWp și aproape 20 de milioane de lei, despre care compania a spus la momentul lansării că este probabil cea mai mare investiție......
Peste 70% dintre companii vor oferi angajaților beneficii suplimentare cu ocazia Paștelui – sondaj eJobs
Peste 70% dintre companii vor oferi angajaților beneficii suplimentare cu ocazia Paștelui – sondaj eJobs
Un procent de 71,2% dintre angajatorii care au participat la cel mai recent sondaj derulat de eJobs spun că vor oferi anul ...
Farmec a realizat o cifră de afaceri de peste 71 de milioane de euro în 2023, în creștere cu aproape 20%
Farmec a realizat o cifră de afaceri de peste 71 de milioane de euro în 2023, în creștere cu aproape 20%
Compania Farmec anunță că a încheiat anul 2023 cu o cifră de afaceri de peste 358 de milioane de lei (peste 71 de milioane ...
Romgaz a devenit membru asociat al ARIR
Romgaz a devenit membru asociat al ARIR
ARIR (Asociația Română pentru Relația cu Investitorii), promotorul conceptului de Investor Relations (IR), a anunțat ...