UPDATE Moment istoric. S-a semnat acordul Mercosur. Ce pierde și ce câștigă România. Anunțul președintelui CE, Ursula von der Leyen

Acesta este un „semnal clar în favoarea comerţului internaţional” într-un context de „tensiuni”, a declarat, la rândul său, preşedintele Paraguayului, Santiago Pera, a cărui ţară deţine preşedinţia prin rotaţie a Mercosur.

În faţa liderilor din Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay, preşedinta CE a amintit că acest acord a fost ”un sfert de secol în pregătire”, fiind rezultatul ”muncii neîntrerupte a multor oameni, supravieţuind schimbărilor de guverne şi nenumăratelor runde de discuţii”.

Ea a menţionat că documentul va crea ”cea mai mare zonă de liber-schimb din lume”, reprezentând aproape o cincime din PIB-ul global şi deschizând oportunităţi pentru „700 de milioane de cetăţeni”.

Von der Leyen a expus apoi, pe larg, cele trei direcţii principale ale acordului.

Pe partea economică, a afirmat că ”beneficiile sunt clare”, întrucât Europa este deja ”al doilea cel mai mare partener comercial al Mercosur şi cel mai mare investitor străin din regiune”. Ea a precizat că eliminarea tarifelor, deschiderea achiziţiilor publice şi crearea unui cadru previzibil vor stimula investiţiile şi vor sprijini în mod direct cele ”30.000 de IMM-uri europene” care exportă deja în America Latină. Creşterea exporturilor, a explicat ea, va genera noi locuri de muncă ”de ambele părţi ale Atlanticului”.

Al doilea punct al discursului a fost centrat pe climă şi protecţia mediului.

Von der Leyen a subliniat existenţa unui ”capitol solid privind comerţul şi dezvoltarea durabilă”, afirmând că partenerii ”se angajează să se sprijine reciproc” în tranziţia către neutralitatea climatică. A evidenţiat şi faptul că Europa va avea acces mai bun la materiile prime necesare propriei tranziţii, iar investiţiile europene vor contribui la transformarea durabilă a economiilor Mercosur.

”Aşa ar trebui să funcţioneze comerţul: parteneri cu puncte forte complementare, care se susţin reciproc”, a spus preşedinta CE.

În al treilea rând, ea a accentuat dimensiunea geopolitică a parteneriatului, argumentând că importanţa sa „nu poate fi subestimată”.

Ea explicat că UE şi Mercosur vor constitui o platformă comună de acţiune în probleme globale, de la protejarea mediului până la reformarea instituţiilor internaţionale, şi că ”atunci când cele două regiuni vorbesc cu o singură voce pe scena globală, lumea ascultă”.

Acordul de liber schimb dintre UE şi Mercosur a fost semnat la Asuncion (Paraguay), în contextul nemulţumirii agricultorilor europeni şi a satisfacţiei sectoarelor de producţie sud-americane, are o serie de avantaje şi dezavantaje pe care agenţia spaniolă de presă EFE le-a trecut vineri în revistă într-o scurtă analiză.

Acordul a creat o piaţă comună de aproximativ 720 de milioane de persoane prin reducerea sau eliminarea treptată a 90% din tarifele la importuri şi exporturi.

Economiile celor 27 de state membre ale UE şi ale celor patru parteneri ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay) însumează 22 de trilioane de dolari (19 trilioane de euro), adică aproximativ un sfert din PIB-ul mondial.

„Există câştiguri importante pentru ambele părţi, iar acordul reflectă, într-un mod destul de echilibrat, asimetriile care există între cele două regiuni în termeni de competitivitate”, explică pentru EFE fostul secretar brazilian pentru comerţ exterior, Lucas Ferraz, care a fost unul dintre negociatorii şefi ai acordului în 2019, iar în prezent este profesor la Fundaţia Getulio Vargas (FGV).

Potrivit Institutului de Cercetări Economice Aplicate din Brazilia, cel mai mare beneficiar va fi chiar Brazilia, cu o creştere a PIB-ului său de 0,46% până în 2040. Economiile celorlalte ţări din Mercosur vor creşte cu 0,20%, în timp ce pentru UE acordul va reprezenta o creştere uşoară, de doar 0,06%.

Agricultura: punctul forte al Mercosurului

Acordul reprezintă o mare oportunitate pentru sectorul agricol al ţărilor membre ale Mercosur, mai competitiv decât cel european. Deşi UE menţine cote pentru produse precum carnea, zahărul, orezul sau mierea, taxele pentru 77% din exporturile agroalimentare ale Mercosur către UE vor fi eliminate în aproximativ zece ani. Acest lucru îi va avantaja în mod special pe producătorii sud-americani de fructe, peşte şi cafea, printre alţii.

Totuşi, în faţa valului de proteste din Europa, în special din Franţa, UE a aprobat nişte măsuri de protecţie prin care îşi rezervă dreptul de a interveni dacă apare un dezechilibru mare al preţurilor.

Industria: avantaj pentru Europa

Dacă agricultura este punctul forte al Mercosurului, industria este punctul foarte al UE, pentru membrii căreia se vor deschide porţile pentru a vinde utilaje industriale, echipamente electrice, automobile, medicamente, îmbrăcăminte etc.

Din punct de vedere istoric, Mercosur a fost un spaţiu închis pentru acest tip de bunuri, asupra cărora în prezent se aplică taxe vamale ridicate, cu scopul de a proteja industria locală.

Mai multe detalii găsiți AICI