Update: Motivarea CCR pentru anularea turului I al alegerilor prezidențiale: procesul electoral a fost viciat pe toată durata desfășurării lui

„Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice”, precizează judecătorii constituţionali în document.

Curtea Constituţională susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

„În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, se arată în motivarea CCR.

Judecătorii constituţionali spun că egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor candidaţilor şi partidelor şi trebuie să stimuleze statul să adopte o atitudine obiectivă şi imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor.

De asemenea, cheltuielile pentru publicitate electorală pot fi limitate pentru a garanta egalitatea şanselor, iar aici CCR invocă pct.18 şi 21 al „Raportului explicativ la Codul de bune practici în materie electorală. Linii directoare şi raport explicativ”, adoptat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002).

Totodată, egalitatea de şanse trebuie evaluată şi prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, în privinţa utilizării reţelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenţă artificială şi a finanţării campaniei electorale.

În opinia judecătorilor, candidaţii trebuie să utilizeze tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială într-un mod transparent, pentru a nu induce în eroare alegătorii.

„În cauza de faţă, având în vedere prevederile art.37 din Constituţie, Curtea reţine că a fost afectată egalitatea de şanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuşi dreptului de a fi ales. Neregularităţile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale şi ceilalţi candidaţi participanţi în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporţională a expunerii în media online a celorlalţi candidaţi în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale, atât de către candidaţi ori competitori electorali, cât şi de către partide politice, susţinători ori simpatizanţii lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea şi imparţialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicaţi să-şi formeze o opinie despre candidaţi şi alternativele electorale sau pot fi induşi în eroare cu privire la identitatea şi calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învesteşte autorităţile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate şi, după caz, să sancţioneze astfel de conduite”, se mai arată în motivarea CCR.

Trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de dezinformare

Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi, astfel că trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală, arată vineri Curtea Constituţională, în motivarea deciziei prin care a anulat scrutinul prezidenţial.

„Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie include dreptul de a fi corect informaţi înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi şi procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum şi protecţia împotriva influenţei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale şi disproporţionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un ‘vector de dezinformare, în special atunci când (…) nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar’ (…). Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”, precizează judecătorii constituţionali în document.

CCR mai spune în motivare că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni „orice interferenţă nejustificată” în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale.

„Pe de altă parte, statul are şi datoria de neutralitate, care include şi obligaţia de a întări rezilienţa alegătorilor, inclusiv prin conştientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informaţii şi sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă faţă provocărilor şi riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale – a se vedea, în acest sens, şi pct.14, 17 şi 20 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la 6 decembrie 2024”, mai arată instanţa constituţională.

În cauza de faţă, Curtea reţine că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind „manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”.

Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfăşurat procesul electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din 2024, „a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetăţenilor”.

Ce se întâmplă cu mandatul lui Iohannis

Curtea Constituţională arată că preşedintele Klaus Iohannis îşi va exercita mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele ce va fi ales, judecătorii invocând „complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale”.

„Curtea, având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia preşedintele României în funcţie ‘exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales”, spune CCR în motivarea deciziei de vineri prin care a anulat alegerile prezidenţiale.

Practic, CCR confirmă declaraţia făcută de Iohannis, în care anunţa că îşi va duce mandatul până când va depune jurământul noul preşedinte al României.

„În Constituţia României citim la articolul 83 alineatul 2: preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedinte nou ales. Concluzie: eu rămân în mandat până când va fi ales un nou preşedinte al României. Când noul preşedinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a spus şeful statului, într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Cotroceni, cu câteva ore înainte de publicarea motivării CCR.

Curtea Constituţională a decis vineri anularea întregului proces electoral al alegerilor prezidenţiale.

„În şedinţa din data de 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art.146 lit.f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele: În temeiul art. 145 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui României, desfăşurat în baza HG 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru preşedintele României în anul 2024 şi a HG 1061/2024 privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea preşedintelui României în anul 2024”, se arată în decizia CCR.

Practic, în urma acestei decizii se anulează rezultatele din primul tur, iar alegerile prezidenţiale se reiau de la zero, inclusiv programul pentru desfăşurarea campaniei electorale.

„Procesul electoral pentru alegerea preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea preşedintelui României, precum şi un nou program calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare”, se mai arată în decizia CCR.

Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.