Noi obligaţii pentru firme: vor avea reguli antihărţuire la muncă şi mecanisme de raportare confidențială a hărţuirii. Vânătoarea abuzatorilor de la muncă începe

Un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 319/2006 introduce obligaţii noi pentru angajatori cu scopul de a preveni violenţa şi hărţuirea la locul de muncă. În prezent, Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 nu prevede explicit combaterea hărțuirii.

Hărțuirea din partea angajatorului este adesea folosită pentru a spori competitivitatea abuzatorului, recunoaşte Ministerul Muncii în expunerea de motive a proiectului de lege. Proiectul act normativ aduce obligațiile legale pe care orice angajator trebuie să le respecte, eliminând penalizarea indirectă a companiilor care oferă un mediu de lucru care respectă lucrătorul, mai spune Ministerul Muncii.

Punctual, noile obligaţii ale angajatorului vizează:

• stabilirea unui politici interne antihărţuire la locul de muncă şi crearea unui mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire.
• identificarea, cu participarea sindicatelor sau reprezentanților lucrătorilor, pericolelor și evaluarea riscurilor de producere a violenței și hârțuirii, inclusiv din partea terților;
• instruirea angajaţilor cu privire la pericolele și riscurile identificate de producere a violenței și hârțuirii la muncă, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.

Proiectul de lege introduce o nouă sancțiune contravențională pentru încălcarea acestor obligații, de la 3.500 lei la 7.000 lei.
Prevederile legii intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial.

Angajatorii vor avea obligația de a desemna cel puțin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, şi atribuții în domeniul prevenirii hărțuirii/violenței la locul de muncă, se arată în proiectul de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.

O modificare controversată: Inspecţia Muncii va putea dezvălui angajatorului cercetat pentru hărţuire numele persoanei care a sesizat abuzul investigat.

Corelativ, Legea nr. 108/1999 se completează cu o prevedere conform căreia dacă sunt sesizate fapte de discriminare sau de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă nu vor mai avea obligația să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea, se arată în proiectul de act normativ consultat de Economica.net.

Cum motivează Ministerul Muncii schimbarea

În cercetarea unei sesizări, inspectorii vor efectua „investigații complexe la locul de muncă, care vizează aspectele sociale ale activității angajatului supus hărțuirii sau violenței și care nu pot fi derulate fără a face cunoscută identitatea persoanei vătămate”.

Codul muncii va fi modificat cu prevederi explicite despre violenţa şi hărţuirea la locul de muncă

Violenta și hărțuirea la locul se muncă vizează comportamente și practici inacceptabile, sau amenințări cu practici şi comportamente inacceptabile, indiferent dacă au loc în mod izolat sau repetat, care lezează demnitatea unei persoane sau duc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator sau au scopul de a genera, generează sau pot genera un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic, se arată în proiectul de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.

Se consideră hărţuire la locul de muncă dacă se petrece:

• inclusiv în spații publice și private atunci când acestea constituie un loc de muncă;
• în locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare, instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator;
• în timpul deplasărilor in interes de serviciu, instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale în legătură cu muncă;
• prin intermediul comunicărilor legate de muncă, inclusiv cele efectuate prin tehnologia informației și comunicațiilor;
• în spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator;
• pe durata efectuării deplasării către și dinspre locul de muncă, conform proiectului de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.

Important

Dacă există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța salariaților din cauza violenței și hărțuirii, acolo unde nu este posibilă modificarea locului sau felului muncii, inclusiv în situația în care nu este posibilă prestarea muncii în regim de telemuncă, angajatorul va acorda zile libere plătite salariaților afectați. Condițiile de acordare a acestora și numărul de zile libere vor fi în regulamentul intern sau negociate în contractul colectiv de muncă, conform proiectului de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.

Sancţiuni noi introduse în Codul muncii

Angajatorul care se dovedeşte că nu a luat toate măsurile necesare pentru asigurarea protecției victimelor violenței și hărțuirii și persoanelor care reclamă fapte de hărțuire sau violență va fi sancţionat cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 lei, se arată în proiectul de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.

Angajatorului care se dovedeşte că nu a acordat zile libere angajatului aflat într-un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța sa din cauza violenţei şi hărţuirii, şi pentru care nu a fost fezabilă nici telemunca, nici schimbarea locului, felului muncii, va fi sancţionat cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 lei, conform proiectului de modificare a Codului muncii, consultat de Economica.net.