Norvegia comemorează un an de la masacrul din Insula Utoeya

La 22 iulie 2011, extremistul de dreapta a plasat o bombă în apropierea sediului guvernului din Oslo, atac soldat cu opt morţi, apoi a deschis focul la o reuniune a tinerilor laburişti aflaţi într-o tabără pe insula Utoeya, făcând alte 69 de victime.

Pentru a comemora un an de la mascru, paşnica naţiune scandinavă va organiza o ceremonie de depunere de jerbe în locurile în care au fost comise atacurile, vor avea loc slujbe religioase pe teritoriul ţării precum şi un concert în apropiere de primăria din Oslo.

Premierul Jens Stoltenberg urmează să participe la o mesă ce va avea loc la catedrala din Oslo, alături de familia regală, şi va rosti un discurs despre masacrul din Utoeya în faţa tinerilor laburişti.

Chiar după carnagiu, liderul laburist a promis ‘mai multă democraţie şi deschidere’, dar ‘fără naivitate’. Prin cuvintele sale, ‘Stoltenberg a dat tonul la o reacţie naţională în faţa catastrofei. El a evitat astfel ca atmosfera să devină agresivă şi amprentată de setea de răzbunare’, a remarcat miercuri un comentator al ziarului norvegian Aftenposten.

Unii se întreabă de fapt dacă cel mai important după 22 iulie nu a fost să păstrezi ceea ce ai. Deoarece, de mulţi ani, am avut plăcerea să trăim într-o democraţie care funcţionează în general bine, bucurându-ne de mai multă deschidere şi libertate de expresie decât majoritatea ţărilor, a adăugat el.

Exceptând câteva măsuri ca propuneri de amendamente legislative şi o protecţie crescută a personalităţilor politice şi a instituţiilor de stat, Norvegia nu a schimbat politica de securitate. Încă se mai văd vehicule parcate chiar în faţa intrării în parlament.

‘Norvegia nu s-a schimbat’, apreciază Trond Henry Blattmann, preşedinte al grupului de sprijin pentru familiile victimelor şi care el însuşi şi-a pierdut un fiu în masacrul de pe insula Utoeya.

‘Dar sper că comisia din 22 iulie va inspira câteva schimbări, ca de exemplu o ameliorare a supravegherii pe internet şi o monitorizare mai îndeaproape a extremei drepte pentru a preveni viitoare atacuri’, a declarat el. Creată de guvern pentru a trage învăţăminte din masacru, această comisie formată din 10 membri urmează să-şi prezinte concluziile la 13 august.

Nu se poate oricum să se construiască vreodată bariere suficient de înalte pentru a ne proteja total’, a subliniat Henry Blattmann. De partea supravieţuitorilor atacului din Utoeya, părerile sunt împărţite.

Bjoern Ihler, un supravieţuitor al atacului, a apreciat că extremiştii trebuie să aibă un cuvânt de spus pentru a nu intra în clandestinitate.

‘După atacuri, s-a promis mai multă deschidere. Fiecare, deci, trebuie să poată să-şi exprime opiniile, chiar extremiste. Cei care gândesc acest lucru, trebuie să poată critica imigraţia fără să fie asociaţi cu 22 iulie’, a explicat tânărul laburist.

Autorul masacrului, Breivik, al cărui proces la tribunalul din Oslo s-a încheiat luna trecută, aşteaptă verdictul. Principalul semn de întrebare se referă la responsabilitatea sa penală: extremistul de 33 de ani va fi condamnat la închisoare aşa cum solicită apărarea sau la internare într-un centru de psihiatrie, cum solicită Parchetul?
Verdictul urmează să fie dat la 24 august.