Documentul precizează că Washingtonul va continua să joace un rol central în cadrul NATO, chiar dacă îşi ajustează prezenţa militară în Europa. Se mai menţionează totodată că, „deşi Europa rămâne importantă, are o cotă mai mică şi în scădere din puterea economică globală”.
Strategia prevede că, deşi SUA vor rămâne implicate în Europa, „trebuie să prioritizeze – şi o va face – apărarea internă a SUA şi descurajarea Chinei”.
În Europa şi în alte regiuni, se aşteaptă ca aliaţii să preia conducerea împotriva ameninţărilor care sunt mai severe pentru ei decât pentru SUA, cu ceea ce strategia numeşte „sprijin critic, dar mai limitat din partea Statelor Unite”.
Strategia de apărare vine după lansarea noii strategii de securitate naţională a SUA la începutul lunii decembrie, care a fost considerată pe scară largă o ruptură cu tradiţia unei cooperări transatlantice strânse.
Documentul respectiv afirma că strategiile anterioare ale SUA nu au acordat suficientă importanţă intereselor naţionale fundamentale şi au prioritizat apărarea altor ţări în detrimentul populaţiei SUA. Noua abordare, se arăta în document, este ghidată de principiul „America First”