Nu s-a pus încă nicio instalaţie fotovoltaică cu subvenţie AFM, dar AFM are de răspuns la o întrebare: pe ce aţi cheltuit 13 milioane de euro?

Comparând date publice, rezultă o diferență de 13 milioane de euro între sumele puse de către Administrația Fondului pentru Mediu la dispoziția persoanelor fizice interesate să monteze panouri fotovoltaice cu subvenție de până la 20.000 de lei și sumele pe care AFM le-a primit din fonduri europene cu această destinație. Pe ce ar fi putut cheltui AFM banii.
Mihai Nicuţ - joi, 16 ian. 2020, 21:00
Nu s-a pus încă nicio instalaţie fotovoltaică cu subvenţie AFM, dar AFM are de răspuns la o întrebare: pe ce aţi cheltuit 13 milioane de euro?

Pe pagina dedicată derulării programului Casa Verde Fotovoltaice, se pot vedea sumele totale alocate de la AFM pe fiecare dintre cele opt zone de dezvoltare, știut fiind că, exceptând zona București-Ilfov, toate fondurile pentru celelalte zone au fost epuizate.

Însumând, a fost un total disponibil pentru tot programul de subvenționare a instalării de panouri fotovoltaice de 537 de milioane de lei, pentru cele opt regiuni de dezvoltare ale țării. Excluzând zona București-Ilfov – veți vedea mai târziu de ce – bugetul total alocat restului de 7 regiuni este de 457 de milioane de lei.

Banii au fost deja alocați instalatorilor agreați de AFM, pentru proiectele depuse, cererea a fost imensă, lucru care a fost deja relatat la vremea respectivă.

Apare un mare semn de întrebare atunci când comparăm însă aceste cifre cu altele

Greenpeace România, ONG ul de mediu care adresează constant întrebări autorităților despre derularea programului Casa Verde Fotovoltaice, a primit un răspuns la una, de la Ministerul Dezvoltării, datat 13 ianuarie. Greenpeace întreba care este numărul exact de sisteme fotovoltaice care se finanțează, în condițiile în care în anunțurile oficiale  se vorba despre 33.000, dar, pe baza propriilor calcule, activiștii de mediu au observat că sunt mai puține.

Amintim că marea majoritate a banilor pentru 7 regiuni, cu excepția zonei București-Ilfov, a venit de la Comisia Europeană, procedură mijlocită de acest minister, la care s-a adăugat o contribuție a AFM, de 2% din total. Banii europeni au venit prin Programul Operațional Regional (POR). Zona Capitalei nu putea primi finanțare europeană, pentru că nu se califica la ea, iar aici banii au fost alocați de la bugetul național.

“La data prezentei, contractele de finanțare pentru cele șapte regiuni mai puțin dezvoltate sunt în vigoare, iar valoarea eligibilă (FEDR, BS și contribuția beneficiarului-AFM) a acestora este de 520.730.421 lei”, se arată în răspunsul Ministerului.

Așadar, să reluăm comparația: AFM spune că, pentru cele șapte regiuni, sumele totale alocate au fost de 457 de milioande de lei. Ministerul Dezvoltării spune că sumele totale alocate, pentru aceleași șapte regiuni, sunt de 520 de milioane.

Se pune așadar întrebarea: ce a făcut AFM cu 63 de milioane de lei (am rotunjit suma), diferența dintre cele două sume? Adică peste 13 milioane de euro. Asta în condițiile în care, la un calcul simplu, la o subvenție maximă, de 20.000 de lei pentru fiecare, acești bani ar mai fi permis și altor 3.100 de persoane fizice să aplice pentru programul de instalare de panouri fotovoltaice.

În răspunsul trimis de Ministerul Dezvoltării avem o posibilă destinație, dar momentan, informația nu poate fi confirmată, în absența unei informări clare a AFM, deci vorbim doar despre o bănuială: s-ar fi putut plătit salarii sau cheltuieli de publicitate.

“În ceea ce privește numărul finanțărilor, se va avea în vedere și secțiunea 4.3-Eligibilitatea cheltuielilor/Categorii de cheltuieli eligibile din ghidul specific al AM (autoritatea de management-n.red.), de unde reiese faptul că din fondurile puse la dispoziție prin POR 2014-2020 sunt eligibile și cheltuieli de informare și publicitate, audit financiar extern, inclusiv cele cu salariile membrilor echipei de management a proiectului de la nivelul AFM”, arată Ministerul Dezvoltării, care mai transmite celor de la Greenpeace să ceară mai multe detalii de la AFM.

Proiectele s-au depus, banii s-au terminat, dar ce urmează și mai ales când?

Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice” prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. Dosarele de finanţare pentru noul program s-au depus exclusiv electronic, de către firme de instalatori care au fost agreate de AFM, care au preluat solicitările de la persoanele fizice interesate.

Programul presupune o finanțare nerambursabilă de la stat, în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Acest program a fost în final demarat toamna trecută, instalatorii au depus dosarele prin aplicația a cărei interfață ați văzut-o dacă ați accesat linkul de la începutul acestui text, iar fondurile pentru șapte regiuni, mai puțin București Ilfov, au fost epuizate rapid.

Însă, de atunci AFM nu a mai comunicat nimic pe marginea acestui program. În 6 ianuarie, am trimis o solicitare în care am cerut explicații despre stadiul programului și calendarul ulterior (sunt dosare respinse, câte, ce se va întâmpla cu ele, când se estimează că va fi montată prima instalație, când se va face prima plată de către AFM) dar nu am primit încă niciun răspuns.

Am primit pe 16 ianuarie un răspuns care de fapt reia pasajele din Ghidul de Finanțare, președintele AFM spunând că nu poate acum estima când se va monta prima instalație sau se va face prima plată. Dosarele sunt în analiză, iar informațiile le vom vedea pe site. Răspunsul îl puteți vedea în galeria atașată.

Solicitări a făcut și Greenpeace, după cum ne-a declarat Marian Mândru, coordonator de campanii și cel care este preocupat de acest program și de prosumatori în general.

„Avem mari așteptări de la acest program și ne dorim să aibă succes, însă Administrația Fondului pentru Mediu pare că deocamdată nu prea reușește să-l gestioneze. Sunt deja peste 26.000 de dosare în așteptare la AFM, iar această instituție trebuie să înțeleagă că în spatele dosarelor sunt cetățeni, care au investit deja timp și bani pentru a deveni prosumatori.  

Nu înțelegem, de exemplu, de ce nu există un termen limită pentru AFM pentru a finaliza analiza dosarelor. A fost anunțată demararea programului Rabla în luna martie, dar pentru programul pentru fotovoltaice nu s-a comunicat niciun termen. De ce?

Să nu uităm, de asemenea, că într-o situație dificilă se află și o mare parte dintre instalatori, piața de fotovoltaice fiind practic blocată de un an și jumătate de când acest program de finanțare a fost anunțat.” a declarat Marian Mandru, coordonator de campanii la Greenpeace România și membru al comunității Protecția Prosumatorului.

„Cerem AFM să accelereze deschiderea finanțării pentru prosumatori, să comunice constant cu beneficiarii și instalatorii și să facă publice cheltuielile din proiect. Viitorii prosumatori au așteptat destul, anul acesta ar trebui să fie ajutați să producă primii kWh de energie verde” a mai declarat Marian Mândru

Așteptăm un răspuns public al Administrației Fondului pentru Mediu la întrebarea din titlul acestui articol.

Te-ar mai putea interesa și
Poșta Română oferă 20 de posturi de internship plătite în domenii precum HR, IT, marketing și juridic
Poșta Română oferă 20 de posturi de internship plătite în domenii precum HR, IT, marketing și juridic
Compania Națională Poșta Română lansează a doua ediție a programului de internship, creat special pentru a tinerii care doresc o carieră în industria serviciilor poștale și de logistică. ...
Boloș: Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru ca pensiile să fie plătite în avans, înainte de Paște
Boloș: Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru ca pensiile să fie plătite în avans, înainte ...
Ministerul Finanţelor a efectuat toate procedurile necesare pentru a asigura că toţi cei 4,74 de milioane pensionari din ...
Carrefour România deschide cel de-al 57-lea hipermarket din rețea la Pitești
Carrefour România deschide cel de-al 57-lea hipermarket din rețea la Pitești
Carrefour România își continuă expansiunea și inaugurează cel de-al 57-lea hipermarket din rețea, la Pitești. Noul ...
KFC deschide al treilea restaurant din Pitești, în care a băgat 550.000 de euro
KFC deschide al treilea restaurant din Pitești, în care a băgat 550.000 de euro
Sphera Franchise Group, cel mai mare operator de foodservice din România, continuă să investească în extinderea portofoliului ...