Olteanu, BNR: Sunt de preferat soluţiile de conciliere şi mediere în relaţia dintre clienţi şi bănci

‘Centrul a funcţionat aşa şi aşa. E normal să fi funcţionat aşa şi aşa, pentru că învăţăm să comunicăm între noi, învăţăm fiecare dintre noi care este soluţia cea mai simplă. Este litigiul în instanţă soluţia cea mai simplă ? Cum să nu, s-a dovedit – durează câţiva ani şi are o anumită şansă de rezolvare. E preferabil să rezolvi în câteva zile sau săptămâni ? Litigiul în instanţa are anumite costuri. Dacă vei câştiga, le recuperezi, dacă nu, nu. E preferabil să ajungem la o soluţie care să nu presupună costuri ? Eu cred că da. Eu cred că soluţiile de conciliere, de mediere, mult mai puţin costisitoare, mult mai rapide, sunt mult mai eficiente şi pentru bănci, pentru că nu presupun afectarea reputaţiei printr-un litigiu la tribunal, care este public’, a afirmat oficialul BNR.

Centrul Naţional a fost lansat pe 15 martie 2013, dar a devenit funcţional în septembrie 2013.

Potrivit datelor prezentate, vineri, de preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România /ANPCPPS/, Sorin Mierlea, au fost înregistrate lunar, în medie, peste 7.000 de apeluri telefonice, la numărul unic 021.9615, peste jumătate fiind preluate în timpul programului 9.30 – 17.30 de operatorii Centrului, restul având acces la informaţiile standard pe robot.

Un număr de 453 de persoane au depus direct reclamaţii, dintre care 272 au avut ataşate şi documentele justificative, iar 181 se află în procedura de depunere a documentelor justificative. Peste 88% dintre reclamaţii au fost soluţionate, iar multe cazuri au fost rezolvate în cadrul unei întâlniri tripartite – client, reprezentanţii băncii, reprezentanţii Centrului. Alte 661 de sesizări au fost depuse prin poştă.

‘Avem nevoie de parteneriat. Sigur că cine greşeşte plăteşte. Am mai spus-o acum câteva luni, la BNR (…). Nu există clauze abuzive care să fie acceptabile. Dacă e abuzivă, cum îi spune şi numele, ea nu e acceptabilă, trebuie scoasă. Nu poţi să accepţi o clauză abuzivă în niciun contract. Cine greşeşte, plăteşte. Cine crede că îşi poate face un nume şi o afacere din a lua oameni şi a le spune că le rezolva el o dobânda mai mică, îi târăşte prin tribunale şi, eventual, pierde ar trebui să plătească şi omul ăla, pentru că omul ăla i-a păcălit pe oameni şi a luat bani de la ei, le-a mâncat sufletul, timpul, le-a dat speranţe. Cine plăteşte? Mai vedem’, a spus viceguvernatorul BNR.

Preşedintele ANPCPPS consideră că sunt necesare unele modificări în ceea ce priveşte protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-bancare, după modelul din SUA aplicat după criza financiară, astfel încât această problematică să îşi găsească rezolvarea sau măcar observarea sub umbrela unui grup de specialişti cu expertiză în domeniul bancar, poate chiar din rândul bancherilor.

Olteanu a afirmat că BNR nu are dreptul şi nici competenţa să apere fiecare consumator în relaţia cu banca, dar specialiştii Băncii Centrale sunt implicaţi în numeroase programe educative privind mecanismele de creditare, astfel încât oamenii să le înţeleagă mai bine şi să fie într-o poziţie ‘mai echilibrată’ cu banca, atunci când îşi apară propriile interese.

‘De modul în care se tranşează un animal, de modul în care se fac pacheţelele de carne şi se pun în casolete răspunde ANSVSA, de protecţia consumatorului în domeniul consumului de carne răspunde ANPC, iar cele două instituţii sunt foarte diferite între ele. (…) Noi (BNR – n. r.) ne ocupăm de modul în care se tranşează banii atraşi de bănci de la cetăţeni, cum se pun laolaltă, se împart în bucăţi şi se împrumută altor consumatori sub formă de credite’, a adăugat Olteanu.

În România, circa 4,3 milioane de persoane fizice au credite la bănci, iar sistemul bancar înregistrează 10 milioane de depozite, a precizat preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor /ARB/, Florin Dănescu.

Intermedierea bancară, măsurată prin active, se situează sub 60% din PIB, în timp ce în Europa nivelul este de 351% din PIB.